Republica Moldova ridică lupta împotriva drogurilor la un nou nivel, prin trei acțiuni majore: aduce la aceeași masă partenerii europeni în cadrul HUB-ului de Securitate, deschide o nouă etapă de cooperare cu Agenția Uniunii Europene pentru Droguri și întărește prevenirea în rândul copiilor și tinerilor printr-o platformă comună a Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Educației și Cercetării.
Cele trei acțiuni au un obiectiv comun: mai puține droguri pe străzi, mai puțini tineri expuși consumului și o capacitate mai mare a statului de a identifica și opri rețelele criminale.
Fenomenul drogurilor se schimbă rapid, iar instituțiile trebuie să fie cel puțin la fel de rapide. Drogurile nu mai circulă doar prin metodele clasice. Comenzile se mută în mediul online, comunicarea este criptată, plățile folosesc instrumente financiare și digitale, iar serviciile poștale, curieratul și bagajele neînsoțite sunt exploatate pentru transportarea substanțelor.
În Republica Moldova, estimările operaționale indică faptul că 90 – 95% dintre tranzacțiile de pe piața ilegală sunt intermediate prin platforme criptate, în principal Telegram.
În același timp, apar permanent droguri sintetice și noi substanțe psihoactive, uneori mult mai puternice și mai greu de identificat decât drogurile cunoscute până acum.
Datele europene arată amploarea transformării. La sfârșitul anului 2025, EUDA monitoriza 1.050 de noi substanțe psihoactive, iar numai pe parcursul anului au fost identificate pentru prima dată în Europa 50 de substanțe noi.
Pentru Republica Moldova, răspunsul înseamnă astăzi trei direcții care trebuie să funcționeze împreună: prevenire, capacitate operațională și cooperare internațională.
1. Europa și Moldova își unesc forțele împotriva rețelelor de trafic
Ministerul Afacerilor Interne găzduiește cea de-a 15-a conferință a HUB-ului de Securitate al Uniunii Europene, dedicată uneia dintre cele mai stringente amenințări actuale – traficul de droguri.
La Chișinău sunt reuniți reprezentanți ai Comisiei Europene, Delegației Uniunii Europene, agențiilor europene specializate și statelor membre UE.
Miza este una foarte concretă: informația despre rețele, droguri noi și rute de trafic trebuie să circule mai repede decât drogurile.
Republica Moldova este atât piață de destinație, cât și teritoriu de tranzit, fiind identificate mai multe coridoare de trafic: din Ucraina spre Republica Moldova, din Spania prin Europa Centrală și România, din Olanda prin Germania și România, precum și ruta balcanică extinsă.
În perioada ianuarie – iulie 2026, autoritățile au înregistrat 24 de infracțiuni de contrabandă cu droguri de nivel înalt, investigate de Poliția Națională, Poliția de Frontieră și Serviciul Vamal.
Printre cantitățile importante de droguri ridicate se numără 60,6 kg de marijuana, 59,4 kg de PVP, 26,5 kg de mefedronă, câte 12,5 kg de amfetamină și MDMA și 3,7 kg de cocaină.
Cooperarea prin HUB, Europol și EMPACT permite Republicii Moldova să conecteze aceste investigații la informațiile și operațiunile desfășurate în statele europene.
O rețea destructurată în Republica Moldova poate însemna droguri care nu mai ajung nici la Chișinău, nici într-un oraș din România, Germania sau alt stat european. Criminalitatea este transfrontalieră, iar răspunsul trebuie să fie la fel.
2. Moldova intră într-o etapă nouă de cooperare cu Agenția UE pentru Droguri
Al doilea pas important este formalizarea unei noi etape de cooperare cu Agenția Uniunii Europene pentru Droguri – EUDA, prin Aranjamentul de Lucru dintre EUDA, Ministerul Sănătății și Ministerul Afacerilor Interne.
Pentru cetățean, un asemenea acord poate părea foarte tehnic. În realitate, el înseamnă ceva simplu: Republica Moldova va putea identifica mai repede noile pericole și va fi mai conectată la sistemul european care urmărește evoluția drogurilor.
Este esențial mai ales în cazul drogurilor sintetice și al noilor substanțe psihoactive, unde diferența dintre identificarea rapidă și reacția întârziată poate însemna vieți salvate.
Republica Moldova lucrează deja la Sistemul Național de Avertizare Timpurie și la consolidarea Observatorului Național pentru Droguri. Sunt dezvoltate capacitățile criminalistice, inclusiv metodele de analiză pentru substanțele opioide.
La Chișinău și Bălți au fost create două facilități regionale pentru depozitarea și inventarierea drogurilor confiscate, adaptate standardelor europene.
Următoarea etapă presupune laboratoare și specialiști mai bine pregătiți, soluții IT moderne, un registru digital al probelor confiscate, spații securizate pentru păstrarea acestora și un sistem modern și sigur pentru distrugerea drogurilor ridicate de autorități.
Cu cât identificăm mai repede o substanță nouă, cu atât putem avertiza mai repede populația, putem adapta investigațiile și putem împiedica răspândirea ei.
3. Lupta împotriva drogurilor începe înainte ca acestea să ajungă la copii
Cel de-al treilea pas privește direct copiii, adolescenții, părinții și școala.
MAI și Ministerul Educației și Cercetării au inițiat Platforma comună antidrog, pentru ca prevenirea să nu înceapă după apariția unei probleme, ci înainte ca un copil sau un adolescent să intre în contact cu drogurile.
Este o direcție cu atât mai importantă cu cât datele arată o creștere îngrijorătoare a implicării minorilor. În 2025 au fost documentați 36 de minori, iar în primele șapte luni ale anului 2026 numărul acestora ajunsese deja la 29.
Protejarea tinerilor nu poate fi doar responsabilitatea Poliției. Înseamnă educație și prevenire în școli, intervenția specialiștilor din sănătate, sprijin pentru familii, identificarea timpurie a vulnerabilităților și intervenție asupra mediului online în care traficanții încearcă să ajungă la tineri.
De aceea, MAI lucrează împreună cu Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Sănătății și celelalte instituții responsabile, într-o abordare comună care pune alături prevenirea, educația, sănătatea, tratamentul și aplicarea legii.
Copiii trebuie să afle despre riscurile drogurilor de la profesori, părinți și specialiști înainte ca traficanții să ajungă la ei prin telefon.
4. De ce este nevoie de o ofensivă mai puternică
Datele operative arată că presiunea este în creștere.
În anul 2025 au fost înregistrate 1.347 de infracțiuni legate de droguri, cu 25,3% mai multe decât în 2024.
În perioada ianuarie – iulie 2026, au fost deja înregistrate 987 de infracțiuni, în creștere cu 30,38%. Au fost documentate 568 de persoane, iar în instanță au fost trimise 544 de rechizitorii.
O evoluție importantă este observată și în cazul traficului de proporții deosebit de mari: în primele șapte luni ale anului 2026 au fost documentate 84 de asemenea cazuri, față de 44 în perioada similară din 2025 – aproape o dublare.
Au fost documentate și 62 de cazuri de criminalitate organizată, ceea ce confirmă că în spatele unei părți importante a pieței drogurilor nu se află persoane izolate, ci rețele care operează organizat și folosesc tehnologii și metode tot mai sofisticate.
5. De la reacție la prevenire și avertizare timpurie
Republica Moldova își schimbă treptat modelul de intervenție. Obiectivul nu este doar să confiscăm drogurile după ce au ajuns în țară, ci să identificăm mai devreme riscurile, să prevenim consumul și să lovim rețelele înainte ca drogurile să ajungă la oameni.
În acest sens, Republica Moldova:
•a adoptat în 2025 noul cadru legislativ privind drogurile, substanțele psihotrope, precursorii și noile substanțe psihoactive;
•avansează cu Strategia Națională privind Drogurile și Adicțiile 2026 – 2032;
•construiește Sistemul Național de Avertizare Timpurie;
•consolidează Observatorul Național pentru Droguri;
•dezvoltă capacitățile criminalistice pentru identificarea noilor substanțe;
•investește în soluții IT și în digitalizarea evidenței probelor;
• consolidează cooperarea prin EUDA, Europol, EMPACT și HUB-ul de Securitate;
• dezvoltă prevenirea în școli și intervenția timpurie pentru protejarea copiilor și tinerilor.
Toate aceste măsuri fac parte și din apropierea Republicii Moldova de spațiul european de securitate și din îndeplinirea angajamentelor asumate în procesul de aderare la Uniunea Europeană, inclusiv în cadrul Capitolului 24 – Justiție, Libertate și Securitate.
6. Mai rapizi decât rețelele criminale
Cele trei evenimente desfășurate astăzi la Chișinău transmit același mesaj: lupta împotriva drogurilor nu poate fi câștigată de o singură instituție și nici de un singur stat.
Poliția trebuie să lucreze împreună cu școala și sistemul de sănătate. Instituțiile Republicii Moldova trebuie să poată schimba rapid informații între ele. Iar Republica Moldova trebuie să fie conectată permanent la agențiile și statele europene.
Pentru că traficanții folosesc tehnologia, și instituțiile trebuie să folosească tehnologia. Pentru că apar droguri noi, laboratoarele trebuie să le poată identifica rapid. Pentru că rețelele trec frontierele, informația trebuie să treacă frontierele și mai repede. Iar pentru că traficanții încearcă să ajungă la tineri, prevenirea trebuie să ajungă prima.
Fiecare copil pe care îl ținem departe de droguri, fiecare substanță periculoasă identificată înainte de a ajunge pe piață, fiecare rută de trafic blocată și fiecare rețea criminală destructurată înseamnă mai multă siguranță pentru Republica Moldova.
Aceasta este direcția în care MAI își consolidează acțiunea: mai multă prevenire, mai multă tehnologie, cooperare europeană mai rapidă și intervenție mai fermă împotriva celor care fac bani punând în pericol viața și viitorul oamenilor.
