Organizaţia Naţiunilor Unite a fost fondată după cel de-al Doilea Război Mondial, în 1945, fundamentată pe principiile consfinţite în Carta ONU, în scopul menţinerii păcii şi securităţii internaţionale, promovării bunăstării şi drepturilor omului.

Actualmente organizaţia cuprinde 193 de state membre care participă la abordarea şi identificarea soluţiilor pentru problemele globale într-un cadru internaţional unic de dialog şi cooperare. Organele principale ale ONU sunt:  Adunarea Generală,  Consiliul de Securitate, Consiliul Economic şi Social (ECOSOC) şi  Curtea Internaţională de Justiţie.

Mandatul ONU cuprinde o serie largă de domenii precum: desfăşurarea operaţiunilor de menţinere a păcii, prevenirea conflictelor şi oferirea asistenţei umanitare, activităţi operaţionale pentru dezvoltare ş.a. De asemenea, organizaţia oferă o platformă globală de abordare şi luare a deciziilor asupra provocărilor cu care se confruntă comunitatea internaţională precum dezvoltarea durabilă, schimbările climaterice, contracararea terorismului, dezarmarea, bunăstarea populaţiei, promovarea democraţiei şi a drepturilor omului ş.a.  

Activitatea în Republica Moldova:

Republica Moldova a devenit membru ONU pe data de 2 martie 1992, odată cu adoptarea de către Adunarea Generală ONU a Rezoluţiei A/RES/46/223.

Fiind un forum universal de dezbatere a problemelor globale, Republica Moldova acordă o importanţă deosebită rolului ONU în promovarea democraţiei şi a drepturilor omului, menţinerea păcii şi securităţii internaţionale, dezvoltarea economică şi socială, respectarea principiilor  dreptului internaţional şi a supremaţiei legii.

La ora actuală, peste 20 de agenţii specializate, fonduri şi programe au oficiu la Chişinău, sau oficii de proiecte. Ministerul afacerilor Interne colaborează cu:

– Programul ONU pentru Dezvoltare (UNDP);

– Fondul ONU pentru Copii (UNICEF);

– Entitatea Naţiunilor Unite pentru Egalitatea Gender şi Abilitarea Femeii (UN WOMEN);

– Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (IOM);

– Oficiul ONU pentru Droguri şi Crimă (UNODC);

– Comisia Economică ONU pentru Europa (UNECE);

– Banca Mondială (WB);

– Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR);

1. UNDP

În calitate de agenție lideră a Organizației Națiunilor Unite în domeniul dezvoltării internaționale, UNDP are prezență în 170 de țări și teritorii, unde depune eforturi pentru a eradica sărăcia și pentru a reduce inegalitățile.

Ajută țările să elaboreze politici, să își dezvolte abilități de conducere și de gestionare a parteneriatelor, să își consolideze capacitățile instituționale și să devină mai reziliente, pentru a îndeplini Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD).

În Republica Moldova, UNDP se ghidează de Programul de Țară și de Cadrul de parteneriat ONU-Republica Moldova pentru Dezvoltare Durabilă 2018-2022, care vin să sprijine prioritățile Guvernului. Activitatea se concentrează pe trei domenii prioritare: guvernare efectivă; creștere incluzivă; schimbare a climei, mediu și energie.

2. UNICEF

Din 1995 UNICEF depune eforturi pentru asigurarea realizării drepturilor copiilor și femeilor din Moldova. Parteneriatele încheiate cu Guvernul, Parlamentul, societatea civilă, mass-media, mediul de afaceri și alții au dus la progrese în realizarea drepturilor copiilor în mai multe domenii și la angajamentul sporit al persoanelor responsabile în vederea îndeplinirii obligațiilor ce le revin conform Convenției cu privire la drepturile copilului (CDC). În activitatea sa, UNICEF abordează problemele cu care se confruntă toți copiii din țară, cu scopul de a le îmbunătăţi sănătatea, educaţia, dezvoltarea și protecția.

Pe parcursul implementării actualului Programului de ţară, UNICEF urmăreşte să valorifice, împreună cu partenerii, progresele anterioare pentru a se asigura că toți copiii au acces la serviciile de bază, cresc într-o familie afectuoasă și iubitoare, obțin o educație de calitate și se dezvoltă până la atingerea potențialului maxim.

UNICEF susţine atât autorităţile, cât și societatea civilă, pentru a garanta incluziunea socială a copiilor și a familiilor expuse riscului de excludere din cauza disparităţilor geografice, a sărăciei, a etniei, a dizabilității, a sexului și a lipsei de îngrijire părintească.

3. UN WOMEN

UN Women este agenția Organizației Națiunilor Unite (ONU) dedicată promovării egalității de gen și abilitării femeilor. Lider mondial în ceea ce privește susținerea femeilor, UN Women a fost înființată pentru a intensifica promovarea intereselor femeilor în toată lumea.

UN Women sprijină eforturile statelor membre ale ONU în crearea standardelor globale în domeniul egalității de gen, și cooperează cu guverne și societatea civilă pentru a le ajuta să elaboreze legi, politici, programe și servicii care vor permite o aplicare eficientă a acestor standarde, făcându-le cu adevărat utile pentru femeile și fetele din întreaga lume. La nivel global UN Women își îndreaptă eforturile pentru ca viziunea expusă în Obiectivele de dezvoltare durabilă să devină realitate pentru femei și fete, și susține o participare egală a femeilor în toate aspectele vieții, concentrându-se pe cinci domenii prioritare:

• intensificarea rolului de lideră și a participării femeilor;

• eliminarea violenței față de femei;

• implicarea femeilor în toate aspectele de asigurare a păcii și securității;

• sporirea abilitării economice a femeilor;

• promovarea egalității de gen ca un element central în planificarea și bugetarea la nivel național.

UN Women coordonează și susține activitatea sistemului ONU în promovarea egalității de gen, precum și toate negocierile și acordurile ce au tangență cu Agenda 2030. UN Women avansează poziționarea egalității de gen ca o condiție esențială pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă și pentru o societate mai incluzivă.

4. IOM

Înființată în 1951, IOM este cea mai importantă organizație interguvernamentală în domeniul migrației și colaborează îndeaproape cu parteneri guvernamentali, interguvernamentali și neguvernamentali.

Cu 174 de state membre, alte 8 state cu statut de observator și birouri în peste 100 de țări, IOM este dedicată promovării unei migrații ordonate și umane în beneficiul tuturor. Misiunea IOM în Moldova a fost deschisă în 2001, însă Moldova a devenit oficial stat membru al IOM doar în 2003. Misiunea are ca scop asigurarea unei migrații umane și ordonate.

Fiind cea mai importantă organizație internațională în domeniul migrației, conform acordurilor reciproce între IOM și Guvernul Republicii Moldova, Misiunea IOM Moldova acționează, împreună cu partenerii săi din comunitatea internațională, în principal, în următoarele patru domenii:

• Migrație și dezvoltare

• Prevenire și protecție (combaterea traficului de persoane)

• Managementul migrației

• Migrația facilitată

Primele trei domenii enumerate mai sus alcătuiesc și departamentele din organizarea structurală a misiunii OIM Moldova, în timp ce „Migrația facilitată” face parte din departamentul operațional. În cadrul misiunii există, de asemenea, un departament care se ocupă de finanțe și administrare.

5. UNODC

Oficiul ONU pentru Droguri şi Crimă a fost creat în forma sa actuală în octombrie 2002, având responsabilitatea implementării programelor ONU în domeniul controlului drogurilor şi al prevenirii criminalităţii într-o manieră integrată.

Agenția se concentrează pe traficul și abuzul de droguri ilicite, prevenirea criminalității și justiția penală, terorismul internațional și corupția politică. Este membră a Grupului de Dezvoltare al Națiunilor Unite.

Misiunea UNODC este de a contribui la pacea și securitatea globală, la drepturile omului și la dezvoltare, făcând lumea mai sigură în ceea ce privește drogurile, criminalitatea, corupția și terorismul.

6. UNECE

Comisia Economică a Organizației Națiunilor Unite pentru Europa a fost fondată în 1947 pentru a încuraja cooperarea economică între statele sale membre. Este una dintre cele cinci comisii regionale, sub conducerea administrativă a sediul Organizației Națiunilor Unite.

Obiectivul principal al UNECE este promovarea integrării economice paneuropene. UNECE include 56 de state membre din Europa, America de Nord și Asia. Cu toate acestea, toate statele membre ale Organizației Națiunilor Unite interesate pot contribui la activitatea UNECE. Peste 70 de organizații profesionale internaționale și alte organizații neguvernamentale iau parte la activitățile UNECE.

În calitate de platformă multilaterală, UNECE facilitează o mai mare integrare și cooperare economică între țările membre și promovează dezvoltarea durabilă și prosperitatea economică prin:

• dialogul politic;

• negocierea de instrumente juridice internaționale;

• elaborarea de regulamente și norme;

• schimbul și aplicarea celor mai bune practici, precum și expertiza economică și tehnică;

• cooperarea tehnică pentru țările cu economii în tranziție.

UNECE contribuie la sporirea eficacității Organizației Națiunilor Unite prin punerea în aplicare la nivel regional a rezultatelor conferințelor și reuniunilor la nivel mondial ale Organizației Națiunilor Unite. Ea pune accentul pe mandatele globale ale ONU în domeniul economic, în cooperare cu alți actori globali și cu părțile interesate cheie, în special cu comunitatea de afaceri.

7. UNHCR

Biroul Înaltului Comisariat pentru Drepturile Omului (UN Human Rights) este principala entitate a ONU în domeniul drepturilor omului. Reprezentăm angajamentul mondial față de promovarea și protejarea întregii game de drepturi și libertăți ale omului, stabilite în Declarația Universală a Drepturilor Omului.

UNHCR în Moldova asistă autoritățile, sistemul judiciar, parlamentul, instituțiile naționale pentru drepturile omului și societatea civilă prin consultanță tehnică și activități de consolidare a capacităților în vederea protejării, respectării, realizării și integrării drepturilor omului în țară.

Atât Înaltul Comisariat, cât și Biroul au un rol unic:

• Promovarea și protejarea drepturilor omului;

• Contribuţia la responsabilizarea oamenilor;

• Prevenirea abuzurilor și contribuţia la ameliorarea situațiilor care ar putea duce la conflicte. Monitorizarea și analiza organizaţiei alimentează procesul de luare a deciziilor sensibile și programele de dezvoltare;

• Consolidarea capacităților și consultanță juridică pentru mii de persoane, sprijinind dezvoltarea și adoptarea judicioasă a legilor și politicilor în întreaga lume.

Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) concentrează asupra prevenirii conflictelor, administrării crizelor și reconstrucției post-conflictuale. Este formată din 57 de țări participante din Europa, Mediterană, Caucaz, Asia Centrală și America de Nord, acoperind spațiul emisferei nordice „de la Vancouver la Vladivostok”.
OSCE în Republica Moldova
Misiunea facilitează o reglementare politică cuprinzătoare și durabilă a conflictului transnistrean bazată pe suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova cu un statut special Transnistriei în cadrul Moldovei.
În acest scop, Misiunea se angajează în diplomație – preponderent diplomație discretă – pentru a facilita negocierile și dialogul între Chișinău și Tiraspol. De asemenea, în strânsă colaborare cu instituțiile OSCE, Misiunea desfășoară o serie de alte activități, inclusiv promovarea drepturilor omului și ale minorităților, cultura toleranței, precum și susținerea transformărilor democratice, inclusiv prin consolidarea principiilor statului de drept, care sunt probleme corolare importante în procesul de reglementare.
OSCE facilitează un proces de negociere pe trei niveluri pentru o reglementare politică cuprinzătoare și durabilă a conflictului transnistrean.
Șeful Misiunii, în calitate de mediator al OSCE, folosește rolul de intermediar diplomatic pentru a media între Chișinău și Tiraspol: facilitează negocierile între cei doi reprezentanți politici și în cele 13 grupuri de lucru tematice. La nivel internațional, Președințiile OSCE, în consultare cu mediatorii, convoacă reuniuni în formatul „5+2” pentru a marca progresele înregistrate de părți pe teren și pentru a stabili noi obiective și termene pentru avansarea procesului de reglementare (Protocoalele de la Berlin, Viena, Roma). Formatul „5+2” include Republica Moldova și Transnistria ca părți, OSCE, Federația Rusă și Ucraina ca mediatori, precum și Uniunea Europeană și Statele Unite ca observatori.
De la reuniunea „5+2” de la Berlin din 2016, părțile au convenit să lucreze la opt măsuri de consolidare a încrederii, care constituie pachetul „Berlin-plus”. Până în prezent, părțile au înregistrat realizări majore în cele șase acorduri, care au îmbunătățit viața de zi cu zi a studenților, profesorilor, fermierilor, antreprenorilor de pe ambele maluri ale râului Nistru. Un progres substanțial a fost obținut în implementarea acordului privind telecomunicațiile.
Este de competența părților să definească statutul special al Transnistriei în cadrul Republicii Moldova. Acordurile încheiate în cadrul pachetului „Berlin-plus” au marcat începutul acestui proces.
Din 1994, Misiunea a participat în calitate de observator la Comisia Unificată de Control (CUC). În conformitate cu Acordul din 2004 privind principiile cooperării dintre Misiune și CUC, Misiunea colectează și furnizează informații despre situația din Zona de Securitate. În acest sens, Misiunea împărtășește cu regularitate constatările sale tuturor delegațiilor CUC și celor 57 de state participante la OSCE.

Republica Moldova a devenit membru al Consiliului Europei (CoE) la 13 iulie 1995. Consiliul Europei este o organizație internațională, interguvernamentală și regională. A luat naștere la 5 mai 1949 și reunește toate statele democratice ale Uniunii Europene precum și alte state din centrul și estul Europei. Este independent de Uniunea Europeană, și este diferit și de Consiliul European sau de Consiliul Uniunii Europene.
Consiliul Europei este compus din 46 de state membre la care se adaugă o serie de state cu statut de observator.
Obiectivele principale ale Consiliului Europei sunt:
• Protecţia drepturilor omului, democraţiei pluraliste şi a statului de drept;
• Asigurarea conştientizării şi avansarea dezvoltării identităţii şi diversităţii culturale ale Europei;
• Identificarea soluţiilor pentru problemele cu care se confruntă societatea europeană: discriminarea minorităţilor, xenofobia, intoleranţa, bioetica şi clonarea umană, terorismul, traficul de fiinţe umane, crima organizată şi corupţia, criminalitatea cibernetică, violenţa împotriva copiilor etc.;
• Consolidarea stabilităţii democratice în Europa prin susţinerea reformelor politice, legislative şi constituţionale.

Este o organizație internațională de cooperare a forțelor de poliție. Creată în 1923, organizația numără 195 de state membre.
Activitatea sa se concentrează în principal pe siguranța publică și lupta împotriva crimelor transnaționale împotriva umanității, a pornografiei infantile, a criminalității informatice, a traficului de droguri, a criminalității ecologice, a genocidului, a traficului de ființe umane, a producției ilicite de droguri, a încălcării drepturilor de autor, a persoanelor dispărute, traficul ilicit în opere de artă, încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală, spălarea banilor, crima organizată, corupția, terorismul, crimele de război, contrabanda cu arme și criminalitatea cu guler alb.
Interpolul permite conectarea tuturor țărilor membre prin intermediul unui sistem de comunicații numit I-24/7. Țările folosesc această rețea securizată pentru a se contacta între ele și Secretariatul General. De asemenea, aceasta le permite să acceseze bazele de date ale Interpolului și serviciile în timp real, atât din locații centrale, cât și de la distanță.
De asemenea, coordonează rețele de poliție și experți în diferite domenii de criminalitate, care se reunesc prin intermediul grupurilor de lucru și al conferințelor pentru a face schimb de experiență și idei.
Cooperarea cu Republica Moldova
Biroul Naţional Central (BNC) INTERPOL din Chișinău face parte din Centrul de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției (IGP).
Prin furnizarea de informații din surse globale cu privire la tendințele regionale în materie de criminalitate, BNC ajută polițiștii din întreaga ţară să detecteze și să investigheze fluxul de mărfuri ilicite de-a lungul rutelor de trafic din interiorul și din jurul țării.
Ca parte a eforturilor de consolidare a securității naționale, BNC Chișinău ia măsuri pentru a oferi ofițerilor de poliție din întreaga țară, în special la punctele de control la frontieră, acces la bazele de date ale INTERPOL, astfel încât aceștia să poată determina dacă persoanele reprezintă o potențială amenințare la adresa securității naționale.

Frontex, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, a fost înființată în 2004 cu scopul de a sprijini statele membre ale UE și țările asociate spațiului Schengen în protejarea frontierelor externe ale spațiului de liberă circulație al UE. În calitate de agenție a Uniunii Europene, Frontex este finanțată din bugetul UE, precum și din contribuțiile țărilor asociate spațiului Schengen. Până în 2020, personalul agenției va număra aproximativ 1 000 de membri, aproape un sfert dintre aceștia fiind detașați din statele membre și urmând să revină la locurile de muncă din țările lor după încheierea mandatului la Frontex.
În 2016, agenția s-a extins și a evoluat, devenind Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, iar rolul său s-a lărgit de la controlul migrației la gestionarea frontierelor, ceea ce i-a conferit responsabilități tot mai mari în ceea ce privește combaterea criminalității transfrontaliere.
Principalele responsabilități
• Agenția detașează personal specializat în aplicarea legii din statele membre UE și țările asociate Schengen, împreună cu nave, avioane și echipamente de supraveghere a frontierelor, către zonele de frontieră externe care au nevoie de asistență suplimentară.
• Frontex evaluează riscurile la adresa securității frontierelor la nivelul UE.
• Frontex monitorizează în mod constant frontierele externe ale Uniunii Europene, furnizând informații recente și alerte statelor membre ale UE și țărilor asociate Schengen, Comisiei Europene și altor agenții.
• Agenția efectuează evaluări anuale ale capacității și disponibilității fiecărui stat membru și a țărilor asociate Schengen, de a face față provocărilor la frontierele externe, inclusiv presiunea migratorie.
• Agenția sprijină cooperarea dintre autoritățile de aplicare a legii, agențiile UE și serviciile vamale la frontiera maritimă.
• Agenția folosește informațiile colectate la frontiere în comun cu autoritățile naționale relevante, Europol și alte agenții europene.
• Frontex joacă un rol din ce în ce mai important în returnarea în țările de origine a persoanelor care nu au dreptul să rămână în Uniunea Europeană. Agenția ajută statele membre să coordoneze și să finanțeze operațiunile de returnare, dar poate, de asemenea, să lanseze astfel de operațiuni din proprie inițiativă.
• Cooperarea cu țările din afara UE și cu Spațiul Schengen face parte integrantă din mandatul Frontex și una dintre prioritățile strategice ale Agenției.
• Frontex este capabil să trimită rapid personal specializat de frontieră și Gardă de Coastă, precum și echipamente tehnice specifice pentru statele membre ale UE și țările asociate Schengen, care se confruntă cu o situație de urgență la frontierele lor externe.
• Frontex aduce laolaltă experți în controlul frontierelor și experți în cercetare și industrie, pentru a se asigura că noile tehnologii răspund nevoilor autorităților de control la frontieră.
• Frontex elaborează standarde comune de formare pentru autoritățile de frontieră
Cooperarea cu Republica Moldova
Poliţia de Frontieră şi Agenţia Frontex colaborează în baza unui Aranjament de lucru, semnat în august 2008. Odată cu semnarea acestui document a fost lansată cooperarea oficială între cele două instituţii, precum şi dezvoltarea graduală a acesteia.
În martie 2009, a fost semnat Planul de cooperare între Serviciul Grăniceri (actual Poliţia de Frontieră) şi Agenţia Frontex, în care este prevăzut un set de măsuri orientate spre dezvoltarea capacităţilor instituţionale ale autorităţii de frontieră a Republicii Moldova.
În baza acestui Plan, poliţiştii de frontieră au participat la diverse proiecte pilot şi măsuri operaţionale organizate de către Agenţia Frontex, realizându-se, totodată, schimb de date pe durata desfăşurării acestora.
Ofiţerii moldoveni au fost antrenaţi în diverse activităţi de instruire în domeniul analizei de risc, depistării documentelor de călătorie false sau falsificate, depistarea mijloacelor de transport furate, instruirea personalului în conformitate cu exigenţele UE în domeniu, aplicarea standardelor comune în dresajul câinilor de serviciu etc.
În cadrul discuţiilor bilaterale anuale cu Agenţia Frontex, care au avut loc la finele anului 2009, au fost identificate priorităţile viitoare de cooperare între Serviciul Grăniceri al Republicii Moldova şi Agenţia Frontex, care reprezintă o continuitate a activităţilor menţionate în vederea stabilirii unui parteneriat durabil.
În decembrie 2011, Poliţia de Frontieră şi Agenţia Frontex au semnat un Plan de cooperare pentru anii 2012-2014.
În acest context, prin Ordinul Nr. 141 al şefului Departamentului Poliţiei de Frontieră a fost creat Punctul Naţional de Contact Frontex (NFPOC), care are competenţe de coordonare şi de punere în aplicare a Planului de cooperare cu Agenţia FRONTEX.
Pe durata anilor 2011-2013 au fost planificate şi realizate mai multe operaţiuni comune cu Agenţia, cu implicarea poliţiştilor de frontieră, inclusiv in cadrul Punctelor de Coordonare Frontex stabilite pe teritoriul RM. De menţionat că dintre toate statele non-UE ce au acorduri de cooperare cu Agenţia Frontex, Moldova este unica ţară care are stabilite 2 Puncte de Coordonare.
De asemenea, sub egida Frontex au fost planificate un şir de măsuri şi activităţi de instruire, cu precădere în domeniul analizei riscului, expertizei documentelor, organizarea operaţiunilor comune, calificarea personalului etc., în care sunt implicaţi peste 60 angajaţi ai Poliţiei de Frontieră.
Poliţia de Frontieră şi Agenţia FRONTEX se află în contact permanent pe dimensiunea dezvoltare, în special în ceea ce vizează echipamentele de supraveghere şi sisteme automatizate care pot fi relevante pentru sistemul de management integrat al frontierei. Mai mult, ofiţerii Poliţiei de Frontieră sunt implicaţi în activităţile de implementare a sistemului de securitate la frontieră a platformei EUROSUR.

CEPOL este o agenție a Uniunii Europene care promovează cooperarea europeană și internațională în materie de aplicare a legii prin formare.
CEPOL își propune să devină un centru internațional și un promotor al schimbării în domeniul formării în materie de aplicare a legii. Un centru care contribuie la abordarea aspectelor problematice de securitate europeană și mondială prin apropierea comunităților responsabile de aplicare a legii în vederea împărtășirii bunelor practici, a experienței și a expertizei.
Valori fundamentale
• excelență profesională;
• inovație;
• calitate;
• receptivitate;
• respect total pentru drepturile fundamentale.
Competențe de bază
CEPOL reunește specialiști cu competențe în materie de aplicare a legii pentru:
• a le oferi posibilități de dezvoltare personală și profesională prin formare;
• a contribui prin instruire la soluționarea problemelor legate de securitatea europeană;
• a stabili rețele de institute de formare și de specialiști.
CEPOL contribuie la o Europă mai sigură prin consolidarea cooperării și a schimbului de cunoștințe între membrii personalului responsabil cu aplicarea legii din statele membre ale Uniunii Europene și, într-o anumită măsură, din țări terțe cu privire la aspectele problematice care derivă din prioritățile UE în materie de securitate, în special, din ciclul de politici ale UE referitoare la infracțiunile grave și la criminalitatea organizată.
CEPOL în Republica Moldova
CEPOL contribuie la îmbunătățirea sistemului de educație în domeniul aplicării legii în Moldova. În urma solicitării Republicii Moldova, CEPOL a efectuat prima sa evaluare strategică aprofundată în această țară pentru a oferi o orientare strategică în ceea ce privește educația în domeniul aplicării legii, infrastructura și echipamentele de formare, precum și pentru a oferi soluții de învățare inovatoare pentru sistemul educațional din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Scopul specific al evaluării este de a sprijini Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova în elaborarea unei foi de parcurs pentru un sistem educațional durabil și îmbunătățit și de a extinde în continuare capacitatea de aplicare a legii de a lupta împotriva crimei organizate.

Misiunea Uniunii Europene de Asistenţă la Frontieră în Moldova şi Ucraina (EUBAM) a fost lansată în 2005. Misiunea promovează controlul la frontieră, normele și practicile vamale care corespund standardelor UE și răspund necesităţilor ambelor ţări partenere. Misiunea este un organ consultativ, tehnic, cu sediul la Odesa (Ucraina). Memorandumul de Înțelegere semnat între Comisia Europeană și Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Ucrainei la sfârșitul anului 2005 reprezintă baza legală a EUBAM. Consiliul Coordonator acționează în calitate de organ de conducere al Misiunii.
Misiunea are un Birou la Chişinău și șase birouri teritoriale – trei pe partea moldovenească a frontierei comune şi trei pe partea ucraineană. Activităţile EUBAM promovează dezvoltarea economică și consolidează securitatea în regiune. Misiunea contribuie la cooperarea transfrontalieră și consolidarea încrederii, ajutând la îmbunătăţirea eficienţei, transparenţei și securităţii de-a lungul frontierei moldo-ucrainene.
Obiectivele Misiunii sunt:
◦ de a contribui la reglementarea pașnică a conflictului transnistrean prin măsuri de consolidare a încrederii și prin prezența pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene în scop de monitorizare;
◦ de a asigura aplicarea deplină a practicelor managementului integrat al frontierelor (MIF);
◦ de a sprijini autoritățile din Republica Moldova și Ucraina în vederea combaterii mai eficiente a criminalității transfrontaliere.

Centrul Sud-Est European de Aplicare a Legii (SELEC) este o organizație internațională de aplicare a legii, bazată pe tratate, care reunește resursele și expertiza autorităților polițienești și vamale care unesc sinergiile pentru a combate mai eficient criminalitatea organizată transfrontalieră în Europa de Sud-Est.
SELEC, ca succesor al Centrului SECI fondat în 1999, este înființat pentru a oferi sprijin celor 11 state membre (Republica Albania, Bosnia și Herțegovina, Republica Bulgaria, Republica Elenă, Ungaria, Republica Moldova, Muntenegru, Republica Macedonia de Nord, România, Republica Serbia și Republica Turcia), pentru a spori coordonarea în prevenirea și combaterea criminalității, inclusiv a criminalității transnaționale grave și organizate. Documentul fondator al SELEC este Convenția Centrului Sud-Est European de Aplicare a Legii, care a intrat în vigoare la 7 octombrie 2011.
În efortul constant de a sprijini statele sale membre, SELEC pune la dispoziția autorităților de aplicare a legii din regiunea Europei de Sud-Est o expertiză multinațională, oferind platforma necesară pentru schimbul de informații și cereri de asistență, sprijinind reuniunile operaționale, investigațiile comune și operațiunile regionale, precum și furnizarea de produse analitice de calitate.
În afară de cele 11 state membre, SELEC are peste 25 de țări și organizații partenere și a stabilit numeroase parteneriate cu alte organizații, organisme, precum și cu sectorul privat.
În plus, sub auspiciile SELEC funcționează Grupul consultativ al procurorilor din Europa de Sud-Est (SEEPAG), care reunește procurori care lucrează în domeniul cooperării judiciare internaționale din toate cele 11 state membre pentru a facilita și accelera cooperarea în anchetele și cazurile grave de criminalitate transfrontalieră din regiunea Europei de Sud-Est.
Statele membre și partenerii operaționali detașează la sediul SELEC ofițeri de legătură de la vamă și de la poliție, ofițeri care colaborează zilnic, facilitând astfel schimbul de informații și cererile de asistență în timp real. Fiecare ofițer de legătură este sprijinit în activitățile sale de un punct focal național dedicat, stabilit în fiecare stat membru.
Punctele focale naționale (PFN) acționează ca punct de contact unic în statul membru pentru comunicarea cu SELEC, prin intermediul ofițerilor de legătură din statul membru respectiv, asigurând un flux rapid de informații, prin colectarea și distribuirea cererilor de informații și a răspunsurilor de la și către agențiile de aplicare a legii și ofițerii de legătură detașați la sediul SELEC.

Centrul Internațional pentru Dezvoltarea Politicilor de Migrație (ICMPD) este o organizație internațională cu 18 state membre și peste 250 de angajați. Activ în peste 90 de țări din întreaga lume, acesta adoptă o abordare regională în activitatea sa pentru a crea o cooperare și parteneriate eficiente de-a lungul rutelor de migrație. Printre regiunile prioritare se numără Africa, Asia Centrală și de Sud, Europa și Orientul Mijlociu. Abordarea sa pe trei piloni în ceea ce privește gestionarea migrației – care leagă structural cercetarea, dialogurile privind migrația și consolidarea capacităților – contribuie la o mai bună elaborare a politicilor de migrație la nivel mondial. Organizația cu sediul la Viena are o misiune la Bruxelles, un birou regional în Malta și birouri de proiect în mai multe țări. ICMPD primește finanțare de la statele sale membre, de la Comisia Europeană, de la ONU și de la alte instituții multilaterale, precum și de la donatori bilaterali. Înființată în 1993, ICMPD deține statutul de observator al ONU și cooperează cu peste 700 de parteneri, inclusiv instituții ale UE și agenții ale ONU.

Organizația de Cooperare Economică a Mării Negre (OCEMN) este o organizație internațională regională care se concentrează pe inițiative politice și economice multilaterale menite să promoveze cooperarea, pacea, stabilitatea și prosperitatea în regiunea Mării Negre.
Misiunea organizaţiei constă în:
• acţionarea într-un spirit de prietenie și bună vecinătate, dialogul și cooperarea între statele membre;
• dezvoltarea și diversificarea cooperării bilaterale și multilaterale continue pe baza principiilor și normelor de drept internațional;
• îmbunătățirea mediului de afaceri și promovarea inițiativei individuale și colective a întreprinderilor și societăților direct implicate în procesul de cooperare economică;
• colaborarea economică într-un mod care să nu contravină obligațiilor internaționale ale statelor membre, inclusiv celor care decurg din calitatea lor de membru al organizațiilor sau instituțiilor internaționale cu caracter integrator sau de altă natură și care nu împiedică promovarea relațiilor lor cu terți;
• încurajarea în continuare a participării la procesul de cooperare economică al OCEMN a altor state interesate, a instituțiilor economice și financiare internaționale, precum și a întreprinderilor și societăților.

OIF a luat naștere la 20 martie 1970, prin semnarea Tratatului de la Niamey, dezvoltând acțiuni de politică internațională și cooperare multilaterală politică, educativă, economică și culturală între cele 88 de state și de guverne.
I. Misiune și obiective:
• Promovarea limbii franceze, multilingvismului și diversității culturale
• Promovarea păcii, democrație și drepturilor omului
• Sprijinirea educației, formării, învățământului superior și cercetării
• Dezvoltarea cooperării economice în serviciul dezvoltării durabile.
OIF dispune în țările francofone de patru reprezentanțe permanente pe lângă organizațiile internaționale (la Addis-Abeba, pe lângă Uniunea Africană, la Bruxelles, pe lângă Uniunea europeană și la New York și Geneva, pe lângă Națiunile Unite).
Activitatea OIF este sprijinită de organizațiile neguvernamentale prin intermediul Conferinței francofone a organizațiilor internaționale neguvernamentale (COING), care reunește 127 de organizațiile neguvernamentale. Acțiunile OIF acordă o atenție specială tinerilor, egalității de gen și domeniului digital.

Comunitatea Statelor Independente (CSI) a fost creată la 08 decembrie 1991 prin semnarea Acordului de constituire a Comunității Statelor Independente de către președinții Republicii Belarus, Federației Ruse și Ucrainei.
La 21 decembrie 1991 Republica Azerbaidjan, Republica Armenia, Republica Belarus, Republica Kazahstan, Republica Kârgâză, Republica Moldova, Federația Rusă, Republica Tadjikistan, Turkmenistan, Republica Uzbekistan și Ucraina au semnat Declarația de la Alma-Ata privind crearea Comunității Statelor Independente.
La 22 ianuarie 1993 în cadrul Summit-ului CSI de la Minsk a fost adoptat Statutul Comunității Statelor Independente.
Republica Moldova a ratificat Acordul de constituire a Comunității Statelor Independente prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 40 din 8 aprilie 1994, iar Statutul Comunității Statelor Independente a fost ratificat prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 76 din 26 aprilie 1994.
Obiectivele Comunității Statelor Independente:
• Cooperarea în domeniul politic, economic, de mediu, umanitar, cultural și alte domenii;
• Dezvoltarea economică și socială cuprinzătoare și echilibrată a statelor-membre în cadrul unui spațiu economic comun, cooperarea și integrarea interstatală;
• Asigurarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în conformitate cu principiile și normele general recunoscute ale dreptului internațional și ale documentelor OSCE;
• Cooperarea între statele membre în asigurarea păcii și securității internaționale, punerea în aplicare a unor măsuri eficiente de reducere a armamentelor și cheltuielilor militare, eliminarea armelor nucleare și a altor arme de distrugere în masă și realizarea dezarmării generale și complete;
• Asistența cetățenilor statelor-membre în libera comunicare, interacțiune și libera circulație în Comunitate;
• Asistența juridică reciprocă și cooperare pe alte aspecte juridice;
• Soluționarea pașnică a litigiilor și conflictelor dintre statele-membre CSI.
Organele statutare de cooperare CSI:
• Consiliul Șefilor de State;
• Consiliul Șefilor de Guverne;
• Consiliul Miniștrilor Afacerilor Externe;
• Consiliul Economic;
• Consiliul Miniștrilor Apărării;
• Consiliul Conducătorilor Trupelor de Grăniceri;
• Adunarea Interparlamentară;
• Judecătoria Economică.
În cadrul CSI funcționează circa 70 de organe ramurale de cooperare, care coordonează eforturile comune ale statelor-membre în cele mai importante sectoare ale economiei și dezvoltării sociale, aspecte legate de cooperarea umanitară, lupta împotriva criminalității și terorismului și alte domenii.
Lupta în domeniul criminalității organizate este o prioritate a statelor membre ale CSI, care și-au exprimat în unanimitate disponibilitatea de a-și uni eforturile.
Prioritatea acestui domeniu de cooperare în cadrul activităților CSI este confirmată de Conceptul pentru dezvoltarea ulterioară a Comunității Statelor Independente, aprobat printr-o decizie a Consiliului șefilor de stat la 05 octombrie 2007.
A fost creat un program care constă în îmbunătățirea în continuare a cooperării între statele membre ale CSI, prin organele competente ale CSI în combaterea infracțiunilor transfrontaliere precum:
1. Dezvoltarea în continuare a cadrului normativ internațional al cooperării între statele – membre ale CSI;
2. Armonizarea și perfecționarea legislației naționale a statelor – membre ale CSI;
3. Desfășurarea activităților comune sau activităților coordonate interdepartamentale de profilaxie, a operațiunilor operative de investigație și operațiunilor speciale;
4. Asigurarea informațională și științifică a cooperării;
5. Punerea în aplicare a cooperării în domeniul formării resurselor umane și formării profesionale a specialiștilor;
6. Dezvoltarea cooperării cu organizațiile internaționale.
De asemenea unul dintre principalele elemente ale sistemului instituțional și juridic stabilit este cadrul tratatului, care include documente conceptuale pentru fiecare domeniu specific de cooperare: combaterea crimei organizate, a terorismului, a traficului de droguri, a migrației ilegale și a altor acte ilegale.
În cadrul juridic destul de voluminos al CSI, aproape o treime din documente reglementează cooperarea și interacțiunea în lupta împotriva criminalității. Adunarea interparlamentară a statelor membre ale CSI joacă, de asemenea, un rol-cheie în elaborarea acestui cadru, în cadrul căruia mai mult de un sfert din numărul total de modele de acte legislative și recomandări adoptate se referă la securitate și la combaterea noilor provocări și amenințări.
În ultimii ani, organele supreme ale CSI au adoptat aproximativ 30 de documente menite să aprofundeze și să extindă cooperarea în lupta împotriva criminalității.

Prima reuniune a miniștrilor afacerilor interne din Comunitatea Statelor Independente a avut loc în luna aprilie 1992. Ulterior, a fost luată decizia de a-l transforma în Consiliul miniștrilor afacerilor interne din statele membre ale CSI (CMAI) pentru coordonarea cooperării în domeniul aplicării legii în lupta împotriva criminalității în spațiul post-sovietic.
La 24 septembrie 1993, printr-o decizie a Consiliului Prim-miniștrilor guvernelor din spațiul CSI, a fost creată structura interstatală a Biroului de coordonare a combaterii crimei organizate și a altor tipuri de infracțiuni periculoase pe teritoriul statelor membre ale Comunității Statelor Independente (BCCCO), care este condusă de către directorul Oleg Konovalov, ales prin decizia Consiliului miniștrilor afacerilor interne din statele membre ale CSI.
Această organizație are drept scop activizarea continuă a cooperării între statele – membre ale CSI, îmbunătățirea performanței activităților comune și activităților coordonate interdepartamentale de profilaxie, desfășurarea operațiunilor operative de investigație și operațiunilor speciale privind constatarea, contracararea și descoperirea infracțiunilor comise pe teritoriul statelor membre CSI. Este de menționat că fiecare stat are detașat, la sediul din or. Moscova, Federația Rusă, câte un reprezentant din MAI pentru a reprezenta interesele instituțiilor pe care le reprezintă, și pentru o mai bună conlucrare în cadrul CSI.
Activitățile de bază constau în:
◦ Asigurarea cooperării în lupta împotriva criminalității, în aplicarea legii și în alte domenii de activitate ale ministerelor de interne.
◦ Punerea în aplicare a deciziilor Consiliului șefilor de stat și ale Consiliului șefilor de guvern al Comunității Statelor Independente în ceea ce privește chestiunile care țin de competența ministerelor de interne.
◦ Analizează aspecte legate de combaterea criminalității, consolidarea statului de drept și organizarea cooperării între ministerele de interne din Comunitatea Statelor Independente și are autoritatea de a lua decizii în domeniile de competență.
◦ Elaborează propuneri privind chestiuni care țin de competența ministerelor de interne și le prezintă Consiliului șefilor de stat și Consiliului șefilor de guvern al Comunității Statelor Independente, în conformitate cu procedura stabilită.
◦ Examinează punerea în aplicare a deciziilor Consiliului șefilor de stat și ale Consiliului șefilor de guvern din Comunitatea Statelor Independente care intră în competența Consiliului șefilor de stat și de guvern, precum și a documentelor adoptate în cadrul reuniunilor Consiliului șefilor de stat și de guvern.
◦ Facilitează schimbul reciproc de experiență și de informații între ministerele afacerilor interne.

Europol este agenția Uniunii Europene pentru cooperare în materie de aplicare a legii, cu sediul la Haga. Agenția sprijină cele 27 de state membre în lupta lor împotriva criminalității grave și a actelor de terorism comise la nivel internațional. De asemenea, colaborează cu numeroase state partenere și cu organizații internaționale din afara UE.
Activitatea ofițerului de legătura la Europol îndreptată la atingerea obiectivelor majore de asigurare a dialogului polițienesc în format european, în vederea acordării suportului operațional, metodologic si practic subdiviziunilor MAI la investigarea criminalității, in special cea cu tentă transnațională organizată si cu impact asupra cetățeniilor Republicii Moldova sau cu implicarea cetățenilor Republicii Moldova.
Sarcinile de bază a ofițerului constau în:
• Asigurarea cooperării strategice şi operaţionale în corespundere cu Acordul privind cooperarea operațională și strategică dintre Republica Moldova și Oficiul European de Poliție.
• Reprezentarea punctul focal pentru comunicarea și schimbul de informații dintre MAI și Europol prin intermediul canalelor securizate de comunicare create în acest scop.
• Utilizarea operativă a datele privind infracţionalitatea transfrontalieră, puse la dispoziţie de către organele de drept din statele UE și Europol.
• Facilitarea comunicării fluente cu autoritățile de resort din statul de acreditare (Olanda) pentru rezolvarea problemelor de interes comun, inclusiv cele privind combaterea criminalității transnaționale.
• Înaintării propunerilor pentru dezvoltarea programelor naționale în materie de afaceri interne și identifică potențialele domenii în care misiunea diplomatică, organizația, instituția internațională ar putea oferi asistență.
• Primirea, prelucrarea, analizarea și asigurarea utilizării informației operative parvenite de la organele de drept din RM și alte state.
• Participarea la realizarea eficientă a schimbului de date și informații între MAI, subdiviziunile sale, agențiile de aplicare ale legii din Republica Moldova, după caz, și Europol, comunicarea imediată şi neîntârziată a informației privind situația curentă, a propunerilor, oportunităților ce țin de competența MAI.

Centrul Sud Est European de Aplicare a Legii (SELEC), este o organizaţie internaţională de aplicare a legii ce reuneşte 11 state membre. SELEC are ca obiectiv oferirea de sprijin statelor membre şi intensificarea coordonării în scopul prevenirii şi combaterii infracționalității transfrontaliere, fiind continuatorul Iniţiativei de Cooperare în Sud-Estul Europei (SECI).
Totodată, SELEC este singura organizaţie din sud-estul Europei care acţionează în domeniul combaterii criminalităţii transfrontaliere, la nivel operaţional, reunind autorităţile poliţieneşti şi vamale din cele 12 state membre.
Statele membre SELEC sunt: Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Grecia, Republica Moldova, Muntenegru, România, Serbia, Turcia şi Ungaria.
Activităţile operaţionale ale Centrului SELEC se desfăşoară în cadrul a 8 grupuri de lucru (Task Forces) specializate în traficul de persoane şi migraţia ilegală, traficul de droguri, fraude vamale şi contrabanda, criminalitate informatică şi economică, terorism, autoturisme furate, securitatea containerelor și infracţiuni contra mediului înconjurător.
Activitatea Ofiţerul de Legătura SELEC constă în asigurarea schimbului rapid de informaţii prin intermediul canalului de comunicare securizat al Centrului SELEC.
Sarcinile de bază a ofițerului constau în:
• Participarea la realizarea eficientă a schimbului de date și informații între MAI, subdiviziunile sale, agențiile de aplicare ale legii din Republica Moldova, după caz, și SELEC, comunicarea imediată şi neîntârziată a informației privind situația curentă, a propunerilor, oportunităților ce țin de competența MAI.
• Reprezentarea punctului focal pentru comunicarea și schimbul de informații dintre MAI și SELEC prin intermediul canalelor securizate de comunicare create în acest scop. Utilizează operativ a datele privind infracţionalitatea transfrontalieră, puse la dispoziţie de către organele de drept din România și SELEC.
• Promovarea priorităților MAI și ale RM pe domeniul de competență în baza sarcinilor și mandatului încredințat.
• Facilitarea comunicării fluente cu autoritățile de resort din statul de acreditare (România) pentru rezolvarea problemelor de interes comun, inclusiv cele privind combaterea criminalității transnaționale.
• Schimbul de informaţii operative cu serviciile poliţieneşti şi organele de drept din alte ţări, în scopul prevenirii, combaterii şi cercetării infracţiunilor transfrontaliere, contrabandei, fraudelor vamale, precum şi a altor infracţiuni grave.
• Primirea, prelucrarea, analizarea și asigurarea și asigură utilizarea informației operative parvenită de la organele de drept din RM și alte state.

Reprezentantul plenipotenţiar al Republicii Moldova în Biroul pentru coordonarea combaterii criminalităţii organizate şi altor infracţiuni periculoase pe teritoriul statelor-membre ale CSI, este persoană oficială, numită în funcţie la propunerea Ministerului Afacerilor Interne, coordonată cu Ministerul Afacerilor Externe, şi eliberată din funcţie prin hotărîre de Guvern şi care în activitatea sa se conduce de prevederile Regulamentului cu privire la Biroul pentru coordonarea combaterii criminalităţii organizate şi altor infracţiuni periculoase pe teritoriul statelor-membre ale CSI.
Activitatea ofițerului de legătura la BCCCO este în realizarea obiectivelor strategice ale MAI pe domeniul de competență prin asigurarea cooperării strategice şi operaţionale în corespundere cu prevederile Regulamentului Consiliului Miniștrilor Afacerilor Interne al statelor-membre ale CSI din 17.05.1996 și Regulamentului Biroului pentru coordonarea combaterii criminalității organizate și altor infracțiuni periculoase pe teritoriul statelor-membre ale CSI din 25.11.2005.
Este numit prin Hotărârea Guvernului nr. 860/2020 „cu privire la numirea domnului Evghenii BALÎCA în funcția de reprezentant plenipotențiar al Republicii Moldova în Biroul pentru coordonarea combaterii criminalității organizate şi altor infracțiuni periculoase pe teritoriul statelor-membre ale CSI”.
Sarcinile de bază a ofițerului constau în:
• Reprezentarea punctul focal pentru comunicarea și schimbul de informații dintre MAI și BCCCO al CSI prin intermediul canalelor securizate de comunicare create în acest scop. Utilizează operativ a datele privind infracţionalitatea transfrontalieră, puse la dispoziţie de către organele de drept din statele membre CSI.
• Promovarea priorităților MAI și ale RM pe domeniul de competență în baza sarcinilor și mandatului încredințat.
• Facilitarea comunicării fluente cu autoritățile de resort din statul de acreditare pentru rezolvarea problemelor de interes comun, inclusiv cele privind combaterea criminalității transnaționale.
• Înaintarea propunerilor pentru dezvoltarea programelor naționale în materie de afaceri interne și identifică potențialele domenii în care misiunea diplomatică, organizația, instituția internațională ar putea oferi asistență.
• Înaintarea propunerilor pentru dezvoltarea programelor naționale în materie de afaceri interne și identifică potențialele domenii în care BCCCO ar putea oferi asistență.
• Participarea la realizarea eficientă a schimbului de date și informații între MAI, subdiviziunile sale, agențiile de aplicare ale legii din Republica Moldova, după caz, și Europol, comunicarea imediată şi neîntârziată a informației privind situația curentă, a propunerilor, oportunităților ce țin de competența MAI.

A. Tratate semnate în anul 2022

• Acord dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, privind activitățile desfășurate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (FRONTEX) în Republica Moldova din 08.07.2022.
Scopul Acordului constă în crearea unui cadru legal referitor la acțiunile comune desfășurate pe teritoriul Republicii Moldova de către Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (FRONTEX) și Inspectoratul General al Poliției de Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova.
• Acord dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Lituania privind cooperarea în lupta împotriva criminalității, semnat la 3 august 2022.
Scopul Acordului este amplificarea cooperării între autoritățile competente ale Părților Contractante, prin acordarea reciprocă de asistență în combaterea infracțiunilor reglementate de legislația națională a Părților Contractante.
• Acord dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind înființarea punctului de trecere a frontierei de stat Leova – Bumbăta, încheiat la București, la 22 august 2022.
Scopul Acordului este crearea condițiilor favorabile pentru fluidizarea traficului de persoane și mărfuri și gestionarea fluxului de mărfuri și alte bunuri pe segmentul frontierei moldo-române prin dezvoltarea rețelei căilor pentru traficul transfrontalier a mijloacelor de transport.

B. Tratate în curs de semnare/negociere/aprobare

• Acord dintre Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova şi Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Azerbaidjan privind lupta împotriva criminalității.
Scopul Acordului este cooperarea în domeniul prevenirii, depistării, suprimării și soluționării infracțiunilor contra vieții și sănătății, libertății și demnității persoanei; traficului ilicit de stupefiante și substanțe psihotrope și de precursori ai acestora; precum și a altor infracțiuni.
• Acord dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Belarus privind recunoașterea și conversiunea permiselor de conducere.
Scopul Acordului este recunoașterea și conversiunea permiselor de conducere și echivalarea acestora. De asemenea, odată cu conversiunea permiselor de conducere în ambele state se va pune capăt anonimității conducătorilor auto nerezidenți și se va sancționa încălcarea normelor de circulație comise în alt stat decât cel în care a fost înmatriculat vehiculul implicat.
• Acord dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Albania privind cooperarea polițienească.
Scopul Acordului este amplificarea cooperării prin acordarea reciprocă de asistență în combaterea infracțiunilor reglementate de legislația națională a Părților Contractante. Prezentul Acord va exclude prevederile ce ţin de oferirea asistenţei juridice în materie penală şi de extrădare.
• Convenția dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Regatului Belgiei privind cooperarea în domeniul polițienesc.
Scopul încheierii Convenţiei este amplificarea cooperării între autoritățile competente ale Părților Contractante, prin acordarea reciprocă de sprijin maxim posibil în domeniul cooperării polițienești.
• Protocol de amendare a Acordului dintre părțile Convenției privind cooperarea polițienească în Europa de Sud-Est privind schimbul automatizat de date ADN, date dactiloscopice și date de înregistrare a autovehiculelor.
Scopul ratificării constă în faptul că noul cadru stabilit pentru schimbul automatizat de date ADN, dactiloscopice și date de înregistrare a autovehiculelor între Părți, este modelat pe standardele UE.
C. Documente internaționale, care nu cad sub incidența Legii nr. 595-XIV din 24.09.1999 privind tratatele internaționale ale Republicii Moldova (semnate).
• Acord de cooperare dintre Ministerul Afacerilor Interne și Fundația Soros Moldova privind modernizarea și eficientizarea sistemului afacerilor interne, semnat la 25 martie 2022, la Chișinău.
• Declarația comună de intenție dintre Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Ministerul Federal al Dezvoltării Digitale și Transport al Republicii Federale Germania, privind aspectele procedurale de transcriere a permiselor de conducere, semnată la 5 Aprilie 2022, la Berlin.
• Acord de colaborare dintre Republica Moldova și Misiunea Uniunii Europene de Asistenţă la Frontieră în Moldova şi Ucraina (EUBAM), semnat la 2 iunie 2022, la Chișinău.
• Memorandum de înțelegere dintre Ministerul Afacerilor Interne și Consiliul danez pentru refugiați (DR) privind fortificarea capacităților Centrului de cazare a refugiaților al Biroului Migrație și Azil, semnat la 3 iunie, la Chișinău.
• Memorandum de înțelegere dintre MAI și departamentul NORCAP al Consiliului Norvegian pentru Refugiați, semnat la 16 iunie 2022, la Chișinău.
• Scrisoare de Intenţie dintre Ministerul de Interne al Republicii Franceze şi Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova privind consolidarea cooperării bilaterale în domeniul securităţii interne, semnată la 11.07.2022, la Praga.
• Acord de colaborare interinstituțională dintre Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, semnat astăzi, 27 iulie 2022.
• Memorandum de înțelegere dintre Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Ministerul de Interne al Republicii Lituania privind cooperarea în domeniul afacerilor interne, semnat la 3 august 2022, la Chișinău.
• Memorandum de înțelegere dintre MAI și UNHCR – privind cooperarea în scopul gestionării eficiente a crizei refugiaților și susținerea țărilor-gazdă afectate de conflictul din Ucraina, semnat la 4 august 2022, la Chișinău.
• Memorandum de înțelegere dintre Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Biroul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați în Republica Moldova privind cooperarea în scopul gestionării eficiente a crizei  refugiaților și susținerea țărilor-gazdă afectate de conflictul din Ucraina, semnat la 04 august 2022, la Chișinău.
• Memorandum de cooperare și schimb reciproc de informații dintre FBI și MAI cu privire la identificarea amprentelor digitale în scopuri de justiție penală și pentru lupta împotriva terorismului, semnat la 5 august, la Chișinău.
• Acord de cooperare dintre Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Serviciul de Telecomunicații Speciale din România privind dezvoltarea rețelelor de radiocomunicații sigure – TETRA, semnat la 2 septembrie 2022, la Chișinău.
• Memorandum de colaborare dintre Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Organizația Internațională pentru Migrație, privind dezvoltarea și renovarea Centrului de Justiție Familială, semnat la 6 septembrie 2022, la Chișinău.
• Aranjament Administrativ dintre Ministerul afacerilor Interne al Republicii Moldova şi Ministerul Federal de Interne, Construcție și Comunitate și Ministerul Afacerilor externe al Republicii Federale Germania privind aplicarea unor proceduri simplificate pentru readmisia cetățenilor moldoveni (a fost asigurată procedura de prelungire pînă la 26 septembrie, anul 2022).

D. Documente internaționale care nu cad sub incidența Legii nr. 595-XIV din 24.09.1999 privind tratatele internaționale ale RM pregătite pentru semnare

• Memorandum de înțelegere dintre Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Letonia privind cooperarea în domeniul afacerilor interne din 14.09.2022.

• Uniunea Europeană
Uniunea Europeană (UE) este o uniune politică și economică a 27 de state membre situate în principal în Europa. Relaţiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană au fost formal consacrate prin semnarea, la 28 noiembrie 1994, a Acordului de Parteneriat şi Cooperare (APC), care a intrat în vigoare la 1 iulie 1998 pentru o perioadă iniţială de 10 ani cu posibilitatea prelungirii tacite. Documentul stabilea cadrul juridic al relaţiilor bilaterale între Republica Moldova şi UE în domeniul politic, comercial, economic, juridic, cultural-ştiinţific şi avea ca obiective susţinerea Republicii Moldova pentru: consolidarea democraţiei şi statului de drept cu respectarea drepturilor omului şi a minorităţilor prin asigurarea cadrului corespunzător al dialogului politic; dezvoltarea durabilă a economiei şi finalizarea procesului de tranziţie spre economia de piaţă prin promovarea schimburilor comerciale, investiţiilor şi relaţiilor economice armonioase.
Următorul pas în apropierea RM-UE l-a constituit Planul de Acțiuni Moldova-UE, elaborat în cadrul Politicii Europene de Vecinătate şi adoptat la Consiliul de Cooperare RM-UE din februarie 2005. Planul de Acţiuni stabilea obiectivele strategice de cooperare pentru o perioadă de trei ani care ulterior a fost extinsă repetat.
În contextul Planului de Acțiuni RM-UE, dialogul politic între RM şi UE era asigurat prin intermediul reuniunilor în formatul Dialogului Politic UE-Moldova (COEST, COPS, Directori Politici) în cadrul cărora se discuta parcursul reformelor în RM, relaţiile RM-UE şi subiecte de interes comun în domeniul politicii externe şi de securitate.
Planul de Acţiuni RM-UE a fost înlocuit în 2014 de Agenda de Asociere, agreată în baza Acordului de Asociere RM – UE. În august 2017 a fost aprobată o nouă Agendă de Asociere pentru perioada anilor 2017-2019, conţinând priorităţi pe termen scurt şi mediul de cooperare RM-UE.
Pe data de 4 martie 2022, Republica Moldova a depus oficial cererea de aderare la Uniunea Europeană. Consiliul Uniunii Europene a invitat Comisia Europeană să prezinte avizul său privind cererea Republicii Moldova, ca prim pas al Uniunii Europene în procesul de aderare.
Pentru a putea redacta un astfel de aviz, la 11 și la 19 aprilie 2022, Comisia Europeană a transmis autorităților de la Chișinău două părți ale chestionarului cu privire la cererea de aderare la Uniunea Europeană a Republicii Moldova.
Răspunsurile la întrebările din acest chestionar au reprezentat starea situației de moment din țara noastră, arătând nivelul de pregătire pentru aderarea la Uniunea Europeană. Prima parte a chestionarului completat a fost transmisă Comisiei Europene pe 22 aprilie 2022, iar a doua parte – pe 12 mai 2022.
La 17 iunie 2022, Comisia Europeană a emis avizul cu privire la cererea de aderare prin care a recomandat Consiliului UE să i se acorde țării noastre statutul de candidat în situația în care vor fi întreprinse măsuri în mai multe domenii.
La 23 iunie 2022, Consiliul European a recunoscut perspectiva europeană a Republicii Moldova și a decis să-i acorde statutul de țară candidată pentru aderare la Uniunea Europeană.
În acest context, Comisia Europeană a fost invitată să transmită Consiliului European un raport cu privire la îndeplinirea condițiilor prevăzute în avizul său din 17 iunie 2022, ca parte a pachetului său periodic de extindere. Consiliul European va decide asupra etapelor următoare o dată ce vor fi îndeplinite pe deplin toate condițiile.
În vederea coordonării eforturilor autorităților naționale a fost elaborat un plan de acțiuni pentru implementarea celor 9 condiții formulate de către Comisia Europeană. Proiectul planului a fost discutat la ședința Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană (CNIE) din 13 iulie 2022 și a fost adoptat la 4 august 2022.
Planul de acțiuni conține pașii următori, ce urmează  a fi realizați către vara anului 2023.
Planul de acțiuni aprobat la CNIE, a fost consultat de MAEIE, împreună cu echipa de la Cancelaria de stat și instituțiile naționale, cu reprezentanții societății civile și cu Comisia Europeană.
Documentul conține acțiuni, termeni și instituții responsabile pentru fiecare din cele 9 domenii:
1. reforma justiției;
2. cadrul electoral;
3. combaterea corupției;
4. deoligarhizarea și reducerea influenței intereselor private;
5. combaterea criminalității organizate și spălării banilor;
6. îmbunătățirea serviciilor publice, reforma administrației publice;
7. managementul finanțelor publice;
8. implicarea societății civile;
9. drepturile omului.

DCIIE:
1) participă, în comun cu structurile de specialitate ale MAI, la pregătirea documentației pentru comisiile guvernamentale, parlamentare și
comitete/subcomitete UE, privind gradul de implementare a planurilor sectoriale în domeniul implementării Acordului de Asociere, Agendei de
Asociere și altor angajamente în raport cu UE;
2) reprezintă punctul unic de contact din partea MAI pentru comunicarea cu MAEIE și instituțiile UE în domeniul integrării europene;
3) participă la activitățile în cadrul platformelor și inițiativelor comitetelor și subcomitetelor UE;
4) avizează și asigură controlul acțiunilor și activităților întreprinse de structurile MAI în domeniul relațiilor internaționale și integrării europene, precum și asigură evaluarea impactului implementării acestora;
5) informează periodic conducerea MAI şi autorităţilor administrative şi instituţiilor din subordinea MAI despre cursul de dezvoltare a vectorului de integrare europeană şi domeniului cooperării internaţionale, precum şi alte priorităţi de politică externă în domeniul afacerilor interne.