- Misiunea sistemului de afacerilor interne s-a schimbat în perioada de război. Creșterea exponențială a migrației, a asistenței umanitare, a incidentelor (ex: alerte false cu bombă, rachete care cad pe teritoriile statelor situate la granița cu războiului etc.), a infracțiunilor transnaționale și a amenințărilor hibride au pus și continuă să pună presiune pe forțele de ordine.
- Sistemul afacerilor interne a făcut față provocărilor care nu țin de activitatea polițienească tradițională, printre care măsurile de prevenire a Covid-19, perturbările sociale cauzate de problemele economice și inflația, problemele umanitare generate de război dar, și criza energetică însoțită de tulburări sociale continue în unele țări europene. Aceste acțiuni au complementat activitățile de prevenire și combatere a criminalității, ceea ce a cauzat oboseala personalului și uzura resurselor.
- Șantajul energetic, instrumentalizarea migrației, sancțiunile și zonele de nelegiuire provocate de război reprezintă cauze care afectează continentul european și care se vor agrava.
- Cantitățile mari de droguri, arme și muniții sau alte substanțe confiscate de către țări ar trebui să fie supuse, cât mai curând posibil, unor teste certificate de laborator, care să fie utilizate la expertiza criminalistică în calitate de probă pentru urmărirea și condamnarea criminalilor de război, a grupurilor organizate și a țintelor de mare importanță. O țară nu are capacitatea de a elabora scheme a mii de arme, care ar putea fi confiscate la frontieră. Cu cât durează mai mult, cu atât sunt mai puține șansele de a reține infractorii, iar aceștia au mai mult timp pentru a-și continua operațiunile ilicite. E nevoie de discuții pentru a înțelege dacă este posibil de a institui un mecanism european pentru a repartiza astfel de confiscări mari, astfel încât mai multe laboratoare din diferite țări să poată efectua, în paralel, astfel de expertiză.
- Europa de Est și UE au nevoie de noi formate și de îmbunătățirea mecanismelor existente de cooperare în domeniul aplicării legii, adaptate la riscurile și amenințările actuale, cu scopul de a face schimb rapid de informații și cunoștințe, de a securiza rețelele și sistemele de comunicare transfrontalieră.
Concluziile
Forumului estic al Centurii de Securitate al Europei
- Europa de Est și UE au nevoie de noi formate și de îmbunătățirea mecanismelor existente de cooperare în domeniul aplicării legii, adaptate la riscurile și amenințările actuale, cu scopul de a face schimb rapid de informații și cunoștințe, de a securiza rețelele și sistemele de comunicare transfrontalieră.
- Trebui revizuite organigramele tradiționale și fișele postului din domeniul afacerilor interne. Întrucât există mai multe formate de criză, personalul nu mai poate lucra în izolare, iar intervențiile și mecanismele interdisciplinare trebuie dezvoltate cu titlu de bune practici și proceduri standard de operare.
- Experiența noastră comună în ceea ce privește tacticile hibride și asimetrice utilizate la nivel guvernamental pentru a perturba democrațiile prin antagonizarea populației și slăbirea instituțiilor statului ar trebui să fie expusă în UE și utilizată cu titlu de exemplu practic pentru îmbunătățirea setului de instrumente legale și a cooperării transfrontaliere.
- Țările din centura de securitate estică: Republica Bulgaria, Republica Cehă, Republica Estonia, Republica Finlanda, Ungaria, Republica Letonia, Lituania, Republica Moldova, Republica Polonă, România, Republica Slovacă și Ucraina, ar trebui să acorde o atenție sporită și să sensibilizeze opinia publică la nivelul UE cu privire la efectele de lungă durată ale războiului, solicitând astfel o schimbare de paradigmă în politicile de afaceri interne, cu contribuții și acțiuni comune pentru și din partea tuturor părților interesate, indiferent de statutul lor de membru sau nu al UE.
- Dezvoltarea Hub-ului de sprijin al UE pentru a deveni un cadru strategic, tactic și operațional comun pentru o cooperare rapidă, sigură și continuă în materie de aplicare a legii în ceea ce privește schimbul de informații, acțiunile legale reciproce, conectarea cunoștințelor regionale cu tehnologia de ultimă generație, eliminarea barierelor în materie de investigații și de colectare a probelor (de exemplu, limba, capacitățile limitate).
- Prevederea mecanismelor colective (instrumente comune, baze de date comune și proceduri recunoscute în comun) pentru identificarea, colectarea și schimbul de probe, inclusiv digitale, cu instrumente deja determinate și testate, menite să răspundă în comun la amenințările și incidentele provocate de explozii, atacuri chimice, biologice, radiologice și nucleare.
