Traficul și consumul de droguri reprezintă, în prezent, una dintre cele mai serioase amenințări la adresa securității publice, sănătății populației și coeziunii sociale. În lupta cu acest fenomen, a fost organizată, de Ministerul Sănătății, prima ședință a grupului multisectorial de lucru pentru elaborarea Strategiei naționale în domeniul drogurilor și adicțiilor (SNDA) pentru perioada 2026–2032, marcând un pas important în dezvoltarea și modernizarea politicilor naționale în acest domeniu.
Noua strategie va pune accent pe: îmbunătățirea măsurilor de prevenire, avertizare timpurie și gestionare a noilor tipuri de droguri; prevenirea implicării copiilor și tinerilor în activități asociate consumului și traficului de droguri; combaterea criminalității organizate și a infracționalității asociate drogurilor; sporirea accesului la servicii de tratament și reabilitare, concomitent cu reducerea stigmei, discriminării și a barierelor de acces; aplicarea unei abordări bazate pe drepturile omului, echitate socială și de gen, implicare comunitară și respectarea angajamentelor internaționale, inclusiv a celor aferente procesului de aderare la Uniunea Europeană.
La ședință au participat ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, ministrul Sănătății, Emil Ceban, directorul pentru Drepturi Sociale, Sănătate și Mediu (DGI) al Consiliului Europei, Rafael Benitez, precum și șeful-adjunct al Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, Vedran Jan-Kjeldsen și alți reprezentanți ai instituțiilor de resort.
„În ultimii ani, Republica Moldova a modernizat semnificativ cadrul de politici în domeniul drogurilor. Prin Legea nr. 201/2025 a fost reglementată circulația substanțelor stupefiante, psihotrope și a noilor substanțe psihoactive. În paralel, se află în proces de instituire Sistemul național de alertă timpurie, un instrument esențial pentru identificarea rapidă a noilor riscuri și pentru protecția sănătății publice”, a declarat ministrul Sănătății, Emil Ceban.
Din perspectiva Ministerului Afacerilor Interne, este esențial ca Strategia națională să fie fundamentată pe trei piloni importanți:
– reducerea cererii de droguri, printr-un accent clar pe prevenirea primară, respectiv pe intervenții timpurii, proactive, orientate în special către copii și tineri, menite să prevină inițierea consumului. Campaniile de informare, educația în școli și comunități, precum și dezvoltarea abilităților de viață trebuie să devină instrumente centrale ale politicilor publice.;
– reducerea riscurilor asociate consumului de droguri și protecția grupurilor vulnerabile, printr-o cooperare strânsă între structurile de ordine publică, sistemul de sănătate și serviciile sociale. Abordarea modernă presupune implicarea poliției nu doar ca actor de control, ci și ca partener în facilitarea accesului consumatorilor la servicii de reducere a riscurilor, contribuind la diminuarea stigmatizării și la protejarea sănătății publice. Totodată, sunt necesare măsuri adecvate de protecție pentru angajații care activează în medii cu risc sporit.
– reducerea ofertei de droguri, reflectând angajamentul Republicii Moldova în combaterea criminalității organizate, inclusiv a celei transnaționale. Accentul este pus pe consolidarea capacităților profesionale, pe alinierea continuă a cadrului normativ la standardele Uniunii Europene, pe cooperarea internațională și pe dezvoltarea capacităților de investigare, inclusiv în mediul online, unde rețelele infracționale sunt tot mai active.
„Un accent deosebit trebuie pus pe protecția minorilor, care rămâne o prioritate transversală a tuturor acestor piloni. Datele și experiența operațională ne arată clar că prevenția timpurie și intervenția coordonată sunt decisive pentru a opri extinderea acestui fenomen”, a menționat ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin.
Elaborarea Strategiei naționale în domeniul drogurilor și adicțiilor 2026–2032 este susținută de Consiliul Europei, în cadrul proiectului „Sprijinirea Republicii Moldova în abordarea riscurilor și efectelor negative legate de consumul de droguri și comportamentele dependente”, implementat de Secretariatul Grupului Pompidou și finanțat în cadrul Planului de acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2025–2028. Republica Moldova este membră a Grupului Pompidou din anul 2012.
