La Ministerul Afacerilor Interne s-a desfășurat ședința ordinară a Comisiei de analiză a cazurilor de femicid și a violenței în familie soldate cu decesul victimei sau cu vătămarea gravă a integrității corporale ori a sănătății.
Ședința a fost prezidată de secretarul de stat al MAI, Alexandru Bejan, cu participarea reprezentanților instituțiilor din domeniul sănătății, protecției sociale, justiției, prevenirii și combaterii violenței, precum și ai partenerilor implicați în consolidarea răspunsului național la violența în familie.
În cadrul reuniunii a fost prezentat Raportul de activitate al Comisiei pentru anul 2025. Documentul oferă o analiză a cazurilor de violență gravă și deosebit de gravă în familie și confirmă că acest fenomen rămâne o problemă majoră de siguranță publică, protecție socială și respectare a drepturilor omului, cu o dimensiune clară de gen.
În anul 2025 au fost analizate 68 de cazuri de violență cu consecințe grave sau letale, inclusiv 13 cazuri de femicid. Deși numărul cazurilor de femicid este în scădere față de anii precedenți, raportul arată că violența exercitată asupra femeilor rămâne un tipar persistent, iar riscul de escaladare către forme letale solicită un răspuns instituțional mai bine anticipat și mai consecvent.
Analiza Comisiei arată că formele grave de violență apar, în multe situații, pe fondul unor vulnerabilități și semnale de risc existente anterior: conflicte repetate, consum abuziv de alcool, antecedente de violență, vulnerabilitate economică, izolare socială sau agresori aflați deja în atenția autorităților. Aceste constatări confirmă necesitatea unei intervenții mai timpurii și a unei monitorizări mai atente a cazurilor cu risc sporit.
Raportul indică, totodată, necesitatea îmbunătățirii mecanismelor de evidență, raportare și analiză a cazurilor grave. O imagine completă și corectă asupra fenomenului este necesară pentru decizii instituționale bazate pe date, pentru orientarea resurselor către zonele de risc și pentru dezvoltarea unor politici publice capabile să prevină repetarea sau agravarea violenței.
Un element important al analizei îl reprezintă legătura dintre consumul abuziv de alcool, vulnerabilitatea socială și escaladarea violenței. Raportul arată că aceste realități trebuie abordate integrat, prin măsuri care combină prevenirea, consilierea, monitorizarea comportamentului violent și accesul la servicii pentru persoanele și familiile aflate în risc.
Raportul atrage atenția și asupra situației copiilor afectați direct sau indirect de violența în familie. Evaluarea riscurilor pentru copii, accesul la sprijin psihologic și includerea acestora în mecanismele de protecție reprezintă componente necesare ale răspunsului instituțional.
În cadrul ședinței au fost examinate recomandările raportului privind actualizarea instrumentelor de colectare a datelor, consolidarea intervenției în cazurile cu risc sporit, pregătirea continuă a profesioniștilor, dezvoltarea activităților de prevenire și educație, precum și creșterea responsabilității instituționale în protecția victimelor.
În perioada următoare, eforturile instituționale vor fi orientate spre îmbunătățirea monitorizării cazurilor grave, identificarea timpurie a situațiilor de risc și aplicarea mai eficientă a măsurilor de protecție pentru victime. Totodată, autoritățile vor urmări consolidarea cooperării între poliție, asistență socială, sănătate, educație și justiție, astfel încât răspunsul la violența în familie să fie mai rapid, mai coordonat și mai preventiv.
