HUB-ul de securitate al UE pentru securitatea internă și managementul frontierelor Republicii Moldova

Hub-ul reprezintă un mecanism operațional, care găzduiește întâlniri regulate între reprezentanți UE, agenții europene, statele membre ale UE și autoritățile Republicii Moldova, pentru a sprijini cooperarea în domeniul securității europene și gestionării frontierelor.

Domeniile prioritare de activitate ale Hub-ului UE sunt îndreptate spre creșterea gradului de securitate a Republicii Moldova și spațiului UE, prin diminuarea riscurilor și amenințărilor pe domeniul traficului de droguri, arme și ființe umane, migrația ilegală, traficul cu substanțe radioactive, precum și crimele cibernetice.

Centrul de securitate al Uniunii Europene pentru securitatea internă și gestionarea frontierei de stat a Republicii Moldova a rezultat din inițiativa Ministerului Afacerilor Interne în cadrul vizitei la Chișinău a doamnei Ylva Johansson, Comisar European pentru afaceri interne.

Concluziile produselor analitice bazate pe informațiile colectate din 24 februarie 2022, denotă tendința de modelare a activităților infracționale ale criminalității organizate și a celei transfrontaliere utilizând prezentul haos umanitar ca catalizator.

Cifrele alarmante ale cazurilor infracționale cu componenta transfrontalieră înregistrate au reconfirmat necesitatea instituționalizării Centrul de securitate al Uniunii Europene pentru securitatea internă și gestionarea frontierei de stat a Republicii Moldova (HUB) la Chișinău. Mai mult amenințările hibride cunosc un trend ascendent și forme variate de manifestare plecând de la amenințări cu bombă și pînă la acțiuni de dezinformare și încercări de radicalizare.

Astfel, pentru instituționalizarea unei abordări complexe, la 18 noiembrie 2022 prin Ordinul comun nr. 567/93/65/372-0/17 cu privire la Centrul de securitate al Uniunii Europene pentru securitatea internă și gestionarea frontierelor în Republica Moldova a fost oficializat angajamentul Ministerului Afacerilor Interne, Procuraturii Generale, Serviciului de Informații și Securitate, Serviciului Vamal și Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor în cadrul activităților Centrului de Securitate al Uniunii Europene pentru securitatea internă și gestionarea frontierelor în Republica Moldova.

Obiectivul general îl constituie abordarea complexă, coordonată și unificată pentru prevenirea și combaterea tuturor formelor de criminalitate, deplasând ecosistemul european de Securitate dincolo de granițele Uniunii Europene, astfel încât Republica Moldova să-și consolideze poziția de furnizor de securitate regională și europeană.

Tendințele și riscurile traficului de droguri pe continentul european, cererea crescută de droguri, rutele logistice și dinamica regională au fost analizate astăzi, 9 noiembrie 2023, în cadrul sesiunii a 8-a a HUB-ului de securitate al UE pentru securitatea internă și managementul frontierelor în Republica Moldova (HUB-ul de Securitate al UE).    

Cea de-a 8-a ședință operațională a Hub-ului de Securitate a fost organizată de Ministerul Afacerilor Interne (MAI) în parteneriat cu Delegația UE în Republica Moldova și Direcția Generală Migrație și Afaceri Interne a Comisiei Europene (DG HOME). La eveniment au participat atât experți-cheie din opt țări membre ale UE, cât și practicieni europeni în domeniul securității, printre care Olivier Onidi, director general adjunct al DG HOME; Jurgen Ebner, director executiv adjunct al Europol (Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Aplicarea Legii); Gabor Kemeny, șef adjunct al Unităţii de Cooperare Internaţională a CEPOL (Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Aplicarea Legii); și reprezentanți ai Centrului European de Monitorizare a Drogurilor și Dependenței de Droguri (EMCDDA).    

Gazda evenimentului, ministrul afacerilor interne al Republicii Moldova, Adrian Efros, a menționat că: „Împreună am dovedit că urmărim acel obiectiv principal al HUB: abordarea complexă, coordonată și unificată pentru prevenirea și combaterea tuturor formelor de criminalitate, deplasând ecosistemul de securitate european dincolo de granițele Uniunii Europene”. „Desigur, nu am fi putut face acest lucru fără sprijinul valoros al comisarului UE Ylva Johansson și al președințiilor Consiliului UE din Republica Cehă, Suedia și Spania”, a reiterat ministrul Adrian Efros.    

„Ne confruntăm cu o provocare imensă care nu cunoaște granițe – flagelul drogurilor. Imaginați-vă acest fapt: 30 de miliarde de euro anual, aceasta este valoarea pieței ilegale de droguri numai în Uniunea Europeană. Nu este doar enorm, este cea mai mare și mai profitabilă piață criminală din toate. Rețelele criminale transnaționale exploatează Republica Moldova ca un hub de tranziție pentru droguri, transportând cantități enorme de hașiș, cocaină și heroină în direcții estice și vestice. De aceea, trebuie să lucrăm împreună pentru a aborda această provocare complexă”, a specificat Olivier Onidi, director general adjunct al DG HOME.    

„Din partea UE, suntem hotărâți să colaborăm împreună cu Moldova în abordarea provocării traficului de droguri, folosind o gamă largă de instrumente, inclusiv suport politic, asistență financiară, suport operațional, expertiză tehnică și oportunități de dezvoltare a capacităților. Discuțiile de astăzi vor contribui la definirea acțiunilor noastre comune viitoare”, a declarat Jānis Mažeiks, ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.    

În cadrul discuțiilor a fost abordată dinamica provocărilor și riscurilor traficului de droguri. Participanții au accentuat necesitatea combaterii acestuia prin capturi semnificative și revizuirea schemelor existente. Totodată, experții prezenți au apreciat cooperarea internațională, schimbul de informații și responsabilitatea fiecărei părți implicate pentru a crea un scurt de securitate în regiunea europeană.    

HUB-ul de Securitate al UE este o platformă comună care oferă informații, infrastructură și expertiză Republicii Moldova și țărilor UE în scopul întăririi securității interne. Obiectivul general al HUB-ului este să prevină și să combată formele de criminalitate, sporind securitatea UE, dar și a țărilor din vecinătate. Astfel, Republica Moldova va contribui la securitatea regională și europeană.  

CONTEXT 

Agenda HUB-ului de securitate al Uniunii Europene (UE) pentru securitatea internă și managementul frontierelor în Moldova pentru anul 2023 include îmbunătățirea capacităților de analiză și previziune strategică în domeniul securității, prin valorificarea domeniului IT, amenințările hibride și combaterea lor, traficului de droguri și combaterea acestuia, dar și schimbul de informații în domeniul securității și managementul frontierelor dintre experții Republicii Moldova și UE.

Hub-ul a fost conceput ca un grup operațional comun, facilitator de conexiune între specialiști și o platformă pentru discuții strategice. Pe parcursul unui an de activitate, HUB-ul de securitate al UE a contribuit la ajustarea arhitecturii de securitate europeană conform ultimelor evoluții ale criminalității transfrontaliere și amenințărilor hibride și au fost atinse deja câteva rezultate, printre acestea:

–       Proiectarea și implementarea sistemului de identificare a tendințelor infracționale pentru spațiul european, în baza indicatorilor informaționali cuantificați pe teritoriul Republicii Moldova;

–       În jur de 110 acțiuni operaționale la care Republica Moldova participă pe parcursul anului 2023 pe Platforma multidisciplinară europeană împotriva amenințărilor criminale (EMPACT);

–       Elaborarea primei analize Moldovan Open Source Intelligence (OSINT) și prezentarea către Oficiul European de Poliţie Europol (OEP Europol) ca contribuție națională pentru proiectarea produselor analitice europene;

–       Peste 15 investigații comune cu sprijinul Europol cu referire la tendințele emergente în infracțiunile transnaționale;

–       Republica Moldova a fost țară-organizatoare a primelor 2 întâlniri ale Forumui estic privind securitatea și gestionarea frontierelor, reunind șefi de poliție națională, poliție de frontieră și înalți oficiali din peste 10 țări de pe flancul est-european.


Accesați platforma https://maisigurinue.md/ pentru a urmări evoluția activității de dezvoltare și inovare a sistemului afacerilor interne și coperarea Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu Uniunea Europeană.

Pentru mai multe detalii cu privire la rezultatele obținute de HUB-ul de Securitate al UE pe parcursul a unui an de activitate, accesați: https://maisigurinue.md/parteneriate-mai-sigure-ca-rezultat-al-hub-ului-de-securitate-al-ue/

Amenințările hibride în vizorul experților de la cea de-a 7 ședință a HUB-ului de securitate al UE organizată la Chișinău
Metode de colaborare și coordonare inovative pentru prevenirea consecințelor provocate de amenințările hibride, sunt analizate astăzi, pe platforma HUB-ului de securitate al UE pentru securitatea internă și managementul frontierelor în Republica Moldova (Hubul de Securitate al UE). Amenințările hibride se referă la acțiunile desfășurate de actorii statali sau nestatali al căror scop este de a submina sau de a afecta o țintă prin combinarea de mijloace militare și nemilitare deschise sau secrete.

Cea de-a 7-a ședință operațională a HUB-ului de Securitate al UE este organizată de Ministerul Afacerilor Interne (MAI) în parteneriat cu Comisia Europeană, Delegația UE în Republica Moldova și Misiunea de Parteneriat a UE în Republica Moldova (EUPM Moldova).

La evenimentul co-moderat de MAI și EUPM Moldova, participă experți-cheie și practicieni europeni în domeniul securității, printre care Domnul Mindaugas Lasas, Șeful secției Amenințări Hibride în cadrul Secretariatului General al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE); Domnul Cosmin Dinescu, Șeful Misiunii de parteneriat a Uniunii Europene în Moldova (EUPM Moldova); Frank Paul, Consilier pe probleme de securitate internă în relațiile cu Ucraina și Republica Moldova, Direcția Generală Migrație și Afaceri Interne (DG HOME), Comisia Europeană.

Ședința operativă se concentrează pe contracararea amenințărilor hibride și beneficiază de prezența experților strategici și operaționali din țări membre ale UE și Republica Moldova, alături de reprezentanți ai instituțiilor europene și agențiilor Frontex, Europol și Cepol. Aceștia s-au întrunit pentru a discuta bune practici și modalități efective pentru a face față amenințărilor hibride, inclusiv bazat pe experiența Republicii Moldova.

Încă de la înființare sa, HUB-ul a fost conceput ca o platformă operațională comună, pentru a facilita conexiunea între specialiști și a crea un forum pentru discuții strategice. Pe parcursul unui an de activitate a HUB-ului, au fost atinse rezultate tangibile care contribuie la ameliorarea securității europene conform ultimelor evoluții ale criminalității transfrontaliere și amenințărilor hibride. Prin rezultatele înregistrate, se enumeră:

· În jur de 110 acțiuni operaționale la care Republica Moldova participă pe parcursul anului 2023 pe Platforma multidisciplinară europeană împotriva amenințărilor criminale (EMPACT);

· Elaborarea primei analize Moldovan Open Source Intelligence (OSINT) și prezentarea către Oficiul European de Poliţie Europol (OEP Europol) ca și contribuție națională pentru proiectarea produselor analitice europene;

· Peste 15 investigații comune cu sprijinul Europol cu referire la tendințele emergente în infracțiunile transfrontaliere;

· Republica Moldova a fost țară-organizatoare a primelor 2 întâlniri ale Forumului estic privind securitatea și gestionarea frontierelor, reunind șefi de poliție națională, poliție de frontieră și înalți oficiali din peste 10 țări de pe flancul est-european.

„Datorită sprijinului partenerilor noștri europeni și internaționali am crescut gradul de conștientizare cu privire la amenințările și manifestările hibride și am format o comunitate care contribuie și atrage resurse pentru a crește rezistența Republicii Moldova și a UE deopotrivă. Acest lucru nu ar fi fost posibil fără sprijinul constant al comisarului Ylva Johanson și al președințiilor Consiliului UE din Republica Cehă, Suedia și Spania”, a declarat Adrian Efros, Ministrul afacerilor interne.

„Subiectul reuniunii de astăzi este foarte relevant pentru Republica Moldova și pentru întreaga regiune. Moldova suferă de pe urma repercusiunilor războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și a încercărilor permanente de destabilizare a țării. În contextul provocărilor de securitate în plină evoluție, cooperarea UE-Republica Moldova în domeniul securității s-a intensificat considerabil în ultimii ani, pentru a sprijini reziliența Moldovei și a-i permite să joace un rol activ în securitatea regională”, a menționat Jānis Mažeiks, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.

„Venim într-un spirit de parteneriat, în conformitate cu deplina noastră apreciere a abordării rapide, hotărâte și capabile a partenerilor noștri din Republica Moldova. Sprijinul strategic și integrat al EUPM Moldova prin consiliere, instruire și echipamente ar trebui înțeles ca un angajament neclintit și ferm al statelor membre ale UE față de reziliența, stabilitatea și securitatea Republicii Moldova. Rămânem partenerul Moldovei în ceea ce privește securitatea acesteia pe drumul său spre integrarea în UE”, a declarat Cosmin Dinescu, Șeful Misiunii de parteneriat a Uniunii Europene în Moldova (EUPM Moldova).

Evenimentul de astăzi este încă un pas spre consolidarea capacităților legate de combaterea amenințărilor hibride pe teritoriul european. Datorită cooperării strategice și operaționale, prin intensificarea schimburilor de date relevante atât din punct de vedere calitativ, cât și cantitativ, se formează un scut de securitate mai puternic pentru regiunea europeană.

Accesați platforma www.maisigurinue.md pentru a urmări evoluția activității de dezvoltare și inovare a sistemului afacerilor interne și cooperarea Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu Uniunea Europeană.

Cooperare și coordonare pe platforma Hubului de Securitate al UE la Chișinău, pentru contracararea terorismului
Cele mai eficiente metode de colaborare și coordonare, pentru a preveni pericolele terorismului pe continentul european, sunt analizate astăzi pe platforma Centrului de sprijin al UE pentru securitatea internă și managementul frontierelor în Moldova (Hubul de Securitate al UE). Cea de-a VI-a ședință operațională a Hubului de Securitate este organizată de Ministerul Afacerilor Interne (MAI) în parteneriat cu Delegația UE în Republica Moldova, Direcția generală pentru migrație și afaceri interne a Comisiei Europeane (DG HOME), cu participarea reprezentantilor Comisiei, ai Consiliului UE, Serviciului European pentru acțiune exterioară EEAS.


La eveniment participă experții-cheie și practicieni europeni în domeniul contracarării terorismului, printre care Domnul Ilkka Salmi, Coordonatorul politicilor de contracarare a terorismului al UE, doamna Erika Ferrer, Președinta grupului de lucru pentru contracararea terorismului al Consiliului UE, domnul Sayed Aly, din partea președinției suedeze a Consiliului, precum și domnul Martin Shieffer, șeful unității pentru contracararea terorismului în DG HOME.


În aceste momente, experți din 14 țări membre ale UE, alături de reprezentanți ai agențiilor Frontex, Europol și Cepol evaluează cum urmează să fie pusă în aplicare foaia de parcurs a Hubului de Securitate, având în vedere consecințele îngrijorătoare ale războiului din Ucraina în domeniul criminalității transfrontaliere și terorismului.


Acum două luni, la Bruxelles, în cadrul unei ședințe co-prezidate de Comisarul European pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, cu participarea a 14 reprezentanți ai ministerelor de interne din țările UE, se aprobau raportul de activitate pentru primele șase luni și Planul de dezvoltare și integrare a Hubului în ecosistemul european de securitate. Principala sarcină a grupurilor de lucru ale Hubului viza capturile mari de armament și muniții. Trei săptămâni mai târziu, România raporta un sechestru important de 1.200 de pistoale Stalker de 9 mm. Și acesta este doar unul dintre cazurile de trafic ilicit de arme, care se întâmplă în apropierea țării noastre, într-un stat membru al UE, și cu repercusiuni negative asupra securității a mii de cetățeni din Republica Moldova, dar și din comunitatea țărilor UE.


Confiscările de arme și muniții în Europa, implicarea persoanelor de diverse naționalități în acțiuni de contrabandă de armament, creșterea numărului de fraude legislative, de traversări ilegale ale frontierei au legătură directă cu terorismul. Totodată, sunt semnale clare pentru comunitatea experților în securitate să-și revizuiască indicatorii de risc și procedurile standard de operare în asemenea situații și să coopereze. Autorități-cheie din domeniul securității din Germania, Suedia, Cehia, România, Polonia, Austria, Croatia, Malta, Spania, Letonia, Lituania, Franța, Bulgaria și Italia, analizează în profunzime fenomene care nu pot fi neglijate în noua arhitectură a securității în Europa.


Schimbul de informații și expertiză va ajuta Republica Moldova și UE să înțeleagă mai bine rețelele, fluxurile de bani și punctele slabe comune ale statelor, care permit infractorilor să treacă granițele nedetectați.


În discursul său din deschiderea evenimentului, ministra afacerilor interne a Republicii Moldova, Ana REVENCO, a menționat că nicio țară membră a UE nu are, în aceste momente, capacitatea de a analiza 1.200 de arme în timp util, pentru a se asigura că niciun criminal de război nu rămân în libertate, continuând să comită și mai multe ilegalități, până se efectuează expertiza criminalistică asupra armelor, pentru a putea pune în aplicare legea.


Încă o dată, îmi exprim recunoștința comisarului UE, Ylva Johansson, președințiilor cehe, suedeze și spaniole ale Consiliului UE, care au înțeles, de la bun început, că UE și Moldova își pot uni forțele și expertiza pentru a face continentul european mai rezistent și pentru a oferi tuturor cetățenilor siguranța și securitatea pe care o merită și de care au nevoie. Mulțumesc E.S. Jānis MAŽEIKS, pentru sprijin continuu în consolidarea eforturilor noastre pentru siguranță și securitate în Moldova, în regiune, în Europa, a declarat ministra Ana Revenco.

Asistența de 40 de milioane de euro recent aprobată și oferită prin intermediului Facilității Europene pentru Pace, suportul ce urmează să fie acordat prin intermediul Misiunii de Parteneriat a UE în Republica Moldova (MPUE Moldova) și colaborarea noastră fructuoasă în domeniul afacerilor interne sunt doar câteva dintre cele mai recente exemple ale modului în care Uniunea Europeană continuă să sprijine Republica Moldova în efortul ei de a-și edifica reziliența și de a juca un rol activ în securitatea regională. Vom continua să lucrăm împreună în spiritul Echipei Europa pentru a aprofunda și a consolida cooperarea noastră, a menționat Jānis MAŽEIKS, ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.

Amintim că agenda Hubului de Securitate pentru 2023 include îmbunătățirea capacităților de analiză și de previziune strategică în domeniul securității, prin valorificarea IT și schimbului de informații între experții Republicii Moldova și cei ai Uniunii Europene. De asemenea, Hubul își propune să creeze sinergii și să evite dublarea cheltuielilor în domeniul afacerilor interne în RM și UE.

Pe platforma https://maisigurinue.md/ poate fi urmărită dinamica activității de dezvoltare și inovare a domeniului afacerilor interne și coperarea MAI al RM cu UE.

Rezultatele operaționale ale Hub-ului de Securitate al Uniunii Europene pentru securitatea internă și managementul frontierelor Republicii Moldova au fost evaluate la Bruxelles,  în contextul ședinței Consiliului Uniunii Europene pentru Justiție și Afaceri Interne (JAI) care a avut loc pe 9-10 martie curent.

Conform notei de informare prezentate de Comisarul Ylva Johansson membrilor Consiliului JAI, Hub-ul de Securitate al UE creat anul trecut a înregistrat rezultate care vorbesc în favoarea consolidării acestui mecanism.

De la începutul războiului în Ucraina, RM a furnizat produse analitice relevante în domeniul criminalității transnaționale, amenințărilor hibride și incidentelor ce prezintă risc pentru securitatea publică în regiune și în Europa. Printre acestea se numără și prima analiză Moldovan Open-Source Intelligence (OSINT) furnizată către Europol.

După analiza raportului de activitate pentru primele șase luni, oficialii europeni au discutat propuneri de dezvoltare ale Hub-ului în perioada imediat următoare. La fel, a avut loc și o sesiune tehnică pe subiectul implicării mai strânse a Republicii Moldova în mecanismele UE de contracarare a terorismului.

Ylva Johansson: Bună dimineața tuturor! Mă bucur să o am alături de mine pe doamna Ministru Revenco. Bine ai venit, dragă Ana! Dar, înainte de a aborda subiectul de astăzi, aș dori să spun câteva cuvinte despre seara trecută: un atac teribil a avut loc asupra unei biserici din districtul Gross Borstel din Hamburg. Atacurile sunt întotdeauna înfricoșătoare. Dar, atacurile asupra lăcașurilor de cult, prin definiție – locuri de pace, sunt cu adevărat șocante. După cum a spus cancelarul Scholz, acesta este un act brutal de violență. Gândurile mele se îndreaptă către victime, către familiile și prietenii acestora. De asemenea, aș dori că menționez, în mod special, rapiditatea și curajul poliției din Hamburg. Astăzi dimineață am discutat cu ministrul de interne și, bineînțeles, suntem pregătiți să oferim sprijin în măsura în care va fi nevoie.

Cu referire la evenimentul de astăzi, sunt foarte bucuroasă să găzduiesc împreună cu Ana, pentru prima dată aici la Bruxelles, cea de-a cincea reuniune a Hub-ului de Securitate al UE pentru Securitate Internă și Managementul Frontierelor în Moldova. Reuniunea precedentă a avut loc la Chișinău. Astăzi, vom avea alături de noi mai mulți miniștri din Statele Membre, dar și vice miniștri și secretari de stat, astfel încât vom avea o reuniune de nivel înalt.

Moldova joacă un rol-cheie în garantarea securității interne a Europei. Este un beneficiar al sprijinului nostru, dar este și un furnizor de securitate pentru UE și contribuie la securitatea noastră comună.

Astăzi vom discuta despre ceea ce a realizat acest Hub înființat sub președinția cehă în iulie 2022. Vom discuta, de asemenea, despre soluțiile în combaterea criminalității și amenințările ce vin din partea Rusiei spre Moldova și UE și vom analiza modul în care mergem mai departe pentru a face progrese suplimentare.

Câteva dintre realizările pe care aș dori să vi le menționez:

– Moldova a devenit un furnizor de securitate, în cooperare strânsă  cu statele noastre membre, în principal prin intermediul agențiilor europene precum Europol, CEPOL și Frontex.

– Într-un timp absolut record, am reușit să încheiem acordul care permite detașarea ofițerilor de frontieră Frontex.

– În prezent, avem 82 de ofițeri de frontieră din Corpul permanent în Moldova.

– Moldova a participat la anchete comune în 10 cazuri de nivel înalt de trafic cu ființe umane, în care erau implicați minori precum și la un caz de fraudă identitară.

– După crearea Hub-ului în vara anului trecut, Moldova a participat la Ziua de acțiune comună EMPACT, care s-a axat pe traficul cu migrați, traficul cu ființe umane și frauda cu documente conexe. Am rezolvat în acest fel 2 din 3 cazuri de trafic cu ființe umane, am depistat 14 din 89 de documente false și 30 de milioane USD în numerar. Și asta nu este nici pe departe totul. Așadar, cooperarea noastră dă cu adevărat roade.

– Schimbul de informații și cooperarea sunt elemente cheie.

– Intenția noastră este să consolidăm cooperarea deja strânsă cu Moldova, și despre asta vom discuta astăzi.

– Vom discuta foaia de parcurs pentru activitatea Hub-ului pentru 2023. Ne vom concentra pe îmbunătățirea capacității Moldovei de a depista în faza timpurie orice tendință emergentă sau tipar de infracționalitate transfrontalieră, amenințări hibride și incidente.

– Mulțumesc Moldovei și pentru că a primit  refugiați din Ucraina. Sunteți țara unde a avut loc cel mai mare impact al războiului: peste 700 000 de refugiați ucraineni au tranzitat țara dumneavoastră.

– Mă bucur să văd că această cooperarea generează progrese atât de mari. Îmbunătățirea securității în Moldova nu va fi doar în beneficiul Moldovei, ci și în beneficiul securității Uniunii Europene.

– Uniunea Europeană va continua să sprijine Moldova. Puteți conta pe sprijinul nostru. Vă mulțumim!

 

Ana REVENCO: Suntem astăzi la Bruxelles într-un format inovator creat de Directoratul General pentru afaceri interne al Uniunii Europene, Consiliul Justiție și Afaceri Interne, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte. Discutăm despre primele rezultate înregistrate de echipa Hub-ul de securitate al UE la Chișinău, inițiat pentru a crește rezistența Europei în fața amenințărilor Federației Ruse.

Războiul din Ucraina ne-a învățat o lecție importantă – doar împreună putem fi puternici, putem construi un viitor durabil în Europa și putem să protejăm democrația.

Astăzi abordăm soluții inovatoare pentru a crește eficiența în combaterea criminalității și războiului hibrid, împreună cu mai mulți miniștri de interne ai statelor din comunitatea europeană și specialiști din sistemele de aplicare a legii din Uniunea Europeană și Moldova.

Vom discuta noi formate pentru dezvoltarea strategică a Hub-ului de Securitate, pe termen scurt și mediu. Și asta, deoarece ne dorim ca Hub-ul de Securitate să devină un mecanism de reacție rapidă la criminalitatea transfrontalieră și războiul hibrid, un mecanism valoros și atât de necesar pentru toată Europa, inclusiv pentru țara noastră.

Moldova este deja un stat furnizor de securitate. Îi suntem recunoscători dnei Comisar pentru toată susținerea, pentru încrederea și pentru sprijinul pe care ni-l oferă zilnic prin transferul de cunoștințe și instrumente. Și, bineînțeles, vă mulțumim pentru curajul de a vă angrena în această inițiativă inovatoare de a proteja democrația în Europa. Le mulțumesc tuturor colegilor, miniștri ai afacerilor interne din comunitatea statelor membre ale UE, care participă astăzi la această reuniune și care ne-au sprijin prin operațiuni zilnice.

 

Întrebare: Care este gradul de amenințare din partea Rusiei la adresa Republicii Moldova și dacă există un pericol real ca Moldova să devină următoarea Ucraina?  

Ana REVENCO: Deseori sunt întrebată dacă, Moldova este cumva următoarea țintă și am un singur răspuns: democrația și pacea în Europa sunt adevăratele ținte. Noi, pur și simplu, suntem în a doua linie în această agresiune a Rusiei, în timp ce Ucraina luptă cu curaj pentru a ține frontul de război departe de noi, însă vedem și simțim zilnic consecințele și complexitatea acestei crize,  inclusiv felul în care a explodat acest război hibrid. Situația din Republica Moldova continuă să fie extrem de volatilă; vedem cum Moscova, anumite grupuri de interese și oligarhii fugari depun toate eforturile și își unesc resursele pentru a contribui la destabilizarea Republicii Moldova până la un nivel care să schimbe cursul democratic de la Chișinău, ceea ce ar influența modul în care vedem și simțim acum pacea în partea noastră europeană. Bineînțeles, toate forțele de ordine din Republica Moldova, împreună cu forțele de securitate și organele de drept, lucrează în strânsă cooperare dar, reuniunea pe care o avem astăzi la Bruxelles dovedește încă o dată că putem fi sustenabili și aborda toate amenințările, păstra și proteja democrația în Europa doar dacă ne unim eforturile. Doamna Comisar s-a referit astăzi la o serie de operațiuni comune pe care noi le-am pus în aplicare pentru a preveni și a combate cu fermitate toate consecințele acestui război care riscă să destabilizeze pacea și securitatea în Europa. Moldova pur și simplu se află în calea Rusiei în această intenție de a distruge stabilitatea. Și, din nou, o putem păstra și proteja doar dacă suntem uniți.

Ylva JOHANSSON: Pe deplin de acord. Aș mai spune că Putin nu vrea doar să distrugă Ucraina ca țară, să distrugă ucrainenii ca popor, să le distrugă cultura. Să nu fim naivi. Putin vrea să distrugă, să destabilizeze, să dezbine Europa și, bineînțeles, și Moldova. Iată de ce această luptă pentru a sprijini Ucraina este atât de importantă, pentru că noi ne opunem lui Putin în această dorința a sa. De aceea cooperarea noastră în domeniul securității este atât de importantă. Nu îl vom lăsa pe Putin să câștige!

 

Briefing-ul poate fi urmărit aici: https://audiovisual.ec.europa.eu/en/video/I-238215

  1. Misiunea sistemului de afacerilor interne s-a schimbat în perioada de război. Creșterea exponențială a migrației, a asistenței umanitare, a incidentelor (ex: alerte false cu bombă, rachete care cad pe teritoriile statelor la granița cu războiului etc.), a infracțiunilor transnaționale și a amenințărilor hibride au pus și continuă să pună presiune pe forțele de ordine.
  2. Sistemul afacerilor interne a făcut față provocărilor care nu țin de activitatea polițienească tradițională, printre care se enumeră măsurile de prevenire a Covid-19, perturbările sociale cauzate de problemele economice și inflația, problemele umanitare generate de război precum și criza energetică însoțită de tulburări sociale continue în unele țări europene. Aceste acțiuni au complementat activitățile de prevenire și combatere a criminalității, ceea ce a cauzat oboseala personalului și uzura resurselor.
  3. Șantajul energetic, instrumentalizarea migrației, sancțiunile și zonele de nelegiuire generate de război reprezintă cauze care afectează continentul european și care se vor agrava.
  4. Volumele mari de droguri, arme și muniții sau alte substanțe confiscate de către țări ar trebui să fie supuse, cât mai curând posibil, unor teste certificate de laborator, care să fie utilizate la expertiza criminalistică în calitate de probă pentru urmărirea și condamnarea criminalilor de război, a grupărilor organizate și a țintelor de mare importanță. O țară nu are capacitatea de a elabora scheme a mii de arme, care ar putea fi confiscate la frontieră. Cu cât procedura durează mai mult, cu atât sunt mai puține șansele de a reține infractorii, iar aceștia au mai mult timp pentru a-și continua operațiunile ilicite. E nevoie de discuții pentru a înțelege dacă este posibil de a institui un mecanism european pentru a distribui astfel de confiscări mari, astfel încât mai multe laboratoare din diferite țări să poată efectua, în paralel, astfel de expertiză.
  5. Europa de Est și UE au nevoie de noi formate și de mecanisme îmbunătățite de cooperare în domeniul aplicării legii, adaptate la riscurile și amenințările actuale, cu scopul de a face schimb rapid de informații și cunoștințe, de a securiza rețelele și sistemele de comunicare transfrontalieră.

Concluziile Forumului estic al Centurii de Securitate al Europei

  1. Europa de Est și UE au nevoie de noi formate și de mecanisme îmbunătățite de cooperare în domeniul aplicării legii, adaptate la riscurile și amenințările actuale, cu scopul de a face schimb rapid de informații și cunoștințe, de a securiza rețelele și sistemele de comunicare transfrontalieră.
  2. Trebui revăzute organigramele tradiționale și fișele postului în domeniul afacerilor interne. Întrucât există mai multe formate de criză, personalul nu mai poate lucra în izolare, iar intervențiile și mecanismele interdisciplinare trebuie dezvoltate cu titlu de bune practici și proceduri standard de operare.
  3. Experiența noastră comună în ceea ce privește tacticile hibride și asimetrice utilizate la nivel guvernamental cu scopul de a perturba democrațiile prin antagonizarea populației și slăbirea instituțiilor statului ar trebui să fie expusă în UE și utilizată cu titlu de exemplu practic pentru îmbunătățirea setului de instrumente legale și a cooperării transfrontaliere.
  4. Țările din centura de securitate estică: Republica Bulgaria, Republica Cehă, Republica Estonia, Republica Finlanda, Ungaria, Republica Letonia, Lituania, Republica Moldova, Republica Polonă, România, Republica Slovacă și Ucraina, ar trebui să acorde o atenție sporită și să sensibilizeze opinia publică la nivelul UE cu privire la efectele de lungă durată ale războiului, solicitând astfel o schimbare a paradigmei în politicile de afaceri interne, cu contribuții și acțiuni comune pentru și din partea tuturor părților interesate, indiferent de statutul lor de membru sau non-membru al UE.
  5. Dezvoltarea Hub-ului de securitate al UE pentru ca acesta să devină un cadru strategic, tactic și operațional comun pentru o cooperare rapidă, sigură și continuă în materie de aplicare a legii, implicit schimbul de informații, acțiuni legale reciproce, conectarea cunoștințelor regionale cu tehnologia de ultimă generație, eliminarea barierelor în materie de investigații și de colectare a probelor (de exemplu, limba, capacitățile limitate).
  6. Utilizarea mecanismelor colective (instrumente comune, baze de date comune și proceduri recunoscute în comun) pentru identificarea, colectarea și schimbul de probe, inclusiv digitale, cu instrumente deja determinate și testate, menite să răspundă în comun la amenințările și incidentele provocate de explozii, atacuri chimice, biologice, radiologice și nucleare.

A 4-a ședință a Centrului de securitate a fost dedicată subiectului investigării aspectelor financiare ale criminalității organizate și finanțarea terorismului. Evenimentul a avut loc în perioada 6 – 7 decembrie 2022, mun. Chișinău.

Reducerea riscurilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului a fost definit drept obiectiv comun posibil de atins doar prin intermediul schimbului de instrumente disponibile pentru investigații, stabilirea echipelor internaționale de urmărire penală, consolidarea cooperării internaționale în domeniul schimbului de informații financiare şi probe care facilitează acțiunile împotriva infractorilor şi activelor acestora .

A 3-a ședință a Centrului de securitate a fost dedicată subiectului prevenirii și combaterii traficului de ființe umane și a migrației ilegale.

Evenimentul a avut loc în perioada 20 – 21 octombrie 2022, mun. Chișinău.

Solicitarea Comisiei Europene este ca specialiștii moldoveni alături de Europol să realizeze, pentru prima dată, un raport comun asupra acestui fenomen prin integrarea și colaționarea datelor din Uniunea Europeană și Republica Moldova.

Cunoștințele și contactele bilaterale avute în cadrul primelor 2 ședințe ale Centrului de sprijin al UE deja au pus bazele derulării de operațiuni transfrontaliere în domeniul Traficului de ființe umane.

În perioada iulie – septembrie curent pentru a îndeplini sarcinile trasate în prima ședință a CS care vizează perspective naționale și nu secvențiale pe diferite domenii, MAI a depus eforturi considerabile pentru a institui mecanisme de cooperare interinstituțională, scopul fiind de a prezenta partenerilor Europeni – statistici, tendințe și fenomene, bazând-ne pe cifre colectate la nivel național în domeniul securității și nu separat pe fiecare instituție de ocrotire a normelor de drept.

Din perspectiva UE a fost expusă solicitarea de sporire a volumului de date și informații către formatele de cooperare Europene, pentru a le integra în rapoartele strategice prezentate Consiliului și Comisiilor Europene.

În acest mod principalele rezultate ale ședinței din 7 septembrie au fost revitalizarea cooperării interinstituționale din Moldova și recunoașterea de către partenerii Europeni a valorii datelor oferite de către Moldova.

La data de 11 iulie 2022, delegația Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova a participat la Consiliul informal pentru Justiție și Afaceri Interne al UE, fiind prima dată când miniștrii de interne ai unor state non-UE (Moldova și Ucraina) au fost invitați să participe de către Cehia, în calitate de stat aflat la președinția rotativă a UE.

La prima ședință au fost discutate consecințele agresiunii ruse împotriva Ucrainei pentru securitatea internă, în mod special traficul ilegal de armament și muniții, falsificarea documentelor, traficul de ființe umane, spălarea banilor, amenințările hibride, precum și despre măsurile de abordare și contracarare a acestor riscuri.

Republica Moldova participă pentru prima dată la o activitate internațională – focusată asupra combaterii criminalității organizate pe teritoriul țărilor UE.

Subdiviziunile Ministerului Afacerilor Interne (IGP, IGPF, BMA, IGC), împreună cu Serviciul Vamal și PCCOCS în perioada 26-29 octombrie 2022 au participat alături de alte 18 state membre ale UE și 10 țări din afara UE, în acțiuni tactice și operaționale de combatere a traficului de arme de foc, traficul de droguri, trafic de migranți și ființe umane.

La activitățile operaționale au fost implicați 16.000 de ofițeri, care au desfășurat operațiunea în zonele principale: Balcani și Europa de Sud-Est.

Ca urmare, a intensificării controalelor la frontierele externe ale UE, au fost aduse următoarele rezultate: 382 arestări și 130 noi procese penale.

Astfel, statele membre ale UE au asigurat fluxul informațional și desfășurat acțiuni operaționale la nivel național.

În total, activitățile au condus la 382 de arestări de suspecți, dintre care majoritatea implicați în trafic de droguri, facilitarea imigrației ilegale, fraudă de documente și trafic de arme de foc. Arestările și probele preluate au permis autorităților de aplicare a legii să inițieze 130 de noi anchete.

Autoritățile din Republica Moldova au verificat 1.147 persoane, 1.383 automobile, 33 domicilii și organizații, 1.929 colete poștale. De asemenea, au fost reținute 12 persoane, identificate și ridicate 3 arme și 92 cartușe, inițiate 3 investigații (migrație ilegală, armament, droguri) și depistate 1.5 kg droguri. 33 persoane au primit refuz de a intra pe teritoriul Republicii Moldova.

Rezultate totale ale Zilelor de Acțiune Comună:

  • 74.924 persoane verificate
  • 998 locații verificate
  • 32.665 vehicule verificate
  • 2.004 colete verificate
  • 382 arestări: 159 (trafic de migranți), 112 (trafic de droguri), 38 (trafic de arme), 2 (trafic de ființe umane), 71 (alte crime)
  • 2.476 intrări ilegale detectate

Depistările includ:

  • 106 arme de foc: 43 puști, 42 pistoale, 6 pistoale cu aer comprimat, 1 mină antipersonal, 1 sistem de apărare antiaeriană, 15 grenade, 2 mașini de asamblare, 2 rachete antitanc și 12.250 de piese de muniție
  • Droguri: 304 kg de heroină, 103 kg de cannabis, 44 kg de marijuana, 5402 plante de marijuana și 1,3 kg de cocaină

La 6 septembrie 2022 prin Ordinul IGP 297/2022 a fost aprobat Conceptul privind crearea și funcționarea Punctului național focal pe domeniul armelor de foc. Această activitate este realizată urmare a concluziilor ședinței Centrului de securitate din iulie 2022 cît și în scopul alinierii și punerii în aplicare a Planului de acțiuni UE privind traficul de arme de foc pentru perioada 2020-2025 (Bruxelles, COM-2020-608-F1).

Acesta este primul rezultat ca urmare a înființării Centrului de securitate al UE. Care înseamnă corelarea cu modelul european, cooptarea la platformele de schimb de expertiză și cooptarea la acțiuni comune de tip Joint Action Days – care se desfășoară în aceiași perioadă în toate statele membre UE.

A doua ședință a Centrului de securitate al UE în Chișinău

În perioada iulie – septembrie curent pentru a îndeplini sarcinile trasate în prima ședință a CS care vizează perspective naționale și nu secvențiale pe diferite domenii, MAI a depus eforturi considerabile pentru a institui mecanisme de cooperare interinstituțională, scopul fiind de a prezenta partenerilor Europeni – statistici, tendințe și fenomene, bazând-ne pe cifre colectate la nivel național în domeniul securității și nu separat pe fiecare instituție de ocrotire a normelor de drept.

Din perspectiva UE a fost expusă solicitarea de sporire a volumului de date și informații către formatele de cooperare Europene, pentru a le integra în rapoartele strategice prezentate Consiliului și Comisiilor Europene.

În acest mod principalele rezultate ale ședinței din 7 septembrie au fost revitalizarea cooperării interinstituționale din Moldova și recunoașterea de către partenerii Europeni a valorii datelor oferite de către Moldova.securitate

La 22 iulie curent, prin Ordinul MAI 349/2022 a fost stabilit mecanismul de organizare, coordonare și gestionare a activităților în contextul Platformei Multidisciplinare Europene împotriva Amenințărilor Criminale (EMPACT).

Astfel, au fost desemnate nominal Punctul național focal pe domeniul investigațiilor asupra criminalității organizate transfrontaliere și Punctul național focal pe componenta armelor și munițiilor.

EMPACT este un mediu ad-hoc de management pentru dezvoltarea de activități, cu scopul de a atinge obiectivele prestabilite. Este o platformă structurată multidisciplinară de cooperare a statelor membre în cauză, a instituțiilor și a agențiilor UE, precum și a țărilor terțe, organizațiilor internaționale și a altor parteneri (publici și privați), pentru a aborda amenințările cu impact sporit ale criminalității internaționale organizate.

Relația dintre EMPACT și Centrul de securitate al Uniunii Europene pentru securitatea internă și gestionarea frontierei de stat constă în oferirea posibilității Republicii Moldova de a participa la ciclul de politici Europene în domeniul securității.

Printre obiectivele specifice al Centrului de securitate al UE, trebuie menționate următoarele:

  • Prin intermediul Centrului de securitate al UE se va asigura schimbul securizat de informații acționabile (prin intermediul canalului securizat SIENA) cu toate agențiile de ocrotire a normelor de drept din spațiul UE.
  • Republica Moldova prin intermediul Centrului / HUB-ului va direcționa procesul de actualizare a strategiilor Consiliului și Comisiilor Europene în domeniul afacerilor interne;
  • Facilitarea procesului de aderare la Uniunea Europeană a Republicii Moldova;
  • Accesul la modele europene de investigare și documentare.
  • Extinderea competențelor de investigare și documentare, astfel descurajând formarea de grupuri criminale organizate transfrontaliere.
  • Includerea practicienilor moldoveni în rețelele de specialiști europeni astfel, HUB-ul contribuie la creșterea motivării personalului prin recunoașterea capacităților și aptitudinilor profesionale;
  • Includerea perspectivei regionale oferită de Moldova ecosistemului de securitate European, contribuie la actualizarea documentelor programatice de nivel înalt ale UE în domeniul securității;
  • Sporirea nivelului de securitate al UE dat fiind faptul că securitatea Europei depinde în mare măsură de capacitatea de rezistență a Republicii Moldova.

Pe 11 iulie, în Republica Cehă, a fost semnat actul de înființare a Hub-ului UE pentru securitate internă și managementul frontierelor al Republicii Moldova, care va funcționa la Chișinău. Actul de înființare a fost semnat de DG Home, Comisarul European pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson și Ministrul Afacerilor Interne, Ana Revenco.

Acest nou organism, menit să ajusteze arhitectura de securitate europeană pentru situații de criză, precum cea generată de războiul din Ucraina, este înființat după doar 2 luni de când ministrul Ana Revenco și echipa sa i-au propus comisarului Ylva Johansson înființarea unei structuri la Chișinău, pentru fortificarea securității spațiului european, care să cuprindă și Republica Moldova.

Din acest moment, Republica Moldova fortifică centura de securitate a Europei și devine stat producător de securitate pentru spațiul european.

„Numai cu intervenția doamnei comisar Johansson și determinarea ministrului de interne Ceh, noi reușim astăzi, în numai două luni, să punem ancore de securitate dincolo de spațiul Uniunii Europene. Un pas mic pentru noi, specialiștii din domeniul afacerilor interne, dar un pas mare pentru liniștea și pacea cetățenilor întregii Europe, printre care se numără și cetățenii Republicii Moldova. Practic, împreună fortificăm centura de securitate a Europei la graniță cu războiul”, a declarat ministrul Revenco la ceremonia de semnarea acordului, la Praga.

„De la invazia ilegală a Ucrainei de către forțele lui Putin din 24 februarie, am lucrat intens pentru a sprijini Ucraina. De asemenea, am lucrat pentru a ne proteja securitatea comună. Moldova este un partener de neprețuit în acest sens. HUB-ul de securitate al UE pentru securitatea internă și managementul frontierelor în Moldova este un pas mare pentru securitatea noastră comună”, a declarat comisarul Johansson, mulțumind ministrului Revenco și echipei sale pentru gândire vizionare și proactivă, precum și pentru determinarea cu care au militat pentru ca HUB-ul să funcționeze la Chișinău.

În scurt timp, de la Chișinău vor lucra reprezentanți din structurile de securitate a tuturor statelor UE și ai agențiilor europene din domeniul afacerilor interne.

Domeniile prioritare de activitate ale Hub-ului vor fi îndreptate spre diminuarea riscurilor și amenințărilor, care au fost identificate în comun de UE și Moldova, printre care traficul de droguri, arme și ființe umane, migrația ilegală, traficul cu substanțe radioactive, precum și crimele cibernetice.

Obiectivele pricipale ale Hub-ului de la Chișinău sunt consolidarea capacităților în aplicarea legii și gestionarea frontierelor, în special prin eficientizarea schimbului de informații, analize și cooperare operațională internațională.

La ceremonie au participat, pe lângă semnatarii actului, Ministrul Afacerilor Interne al Cehiei, Vít Rakušan, Directorul EUROPOL, Directorul FRONTEX și alți oficiali UE și ai organizațiilor internaționale.

Pe 11 iulie, Ministrul Afacerilor Interne, Ana Revenco, participă la Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) al UE, care este format din miniștrii justiției și afacerilor interne din toate statele membre ale UE. Este pentru prima dată când un ministru dintr-un stat non UE este invitat să participe la întrunirea JAI. La Consiliul JAI din 11 iulie este invitat și ministrul de interne al Ucrainei.

Consiliul Justiție și Afaceri Interne dezvoltă cooperarea și politici comune, cu privire la diferite probleme transfrontaliere, cu scopul de a construi un spațiu de libertate, securitate și justiție la nivelul UE. Membri JAI discută pentru prima dată remodelarea arhitecturii de securitate europeană, prin extinderea spațiului de securitate european, care va cuprinde și Republica Moldova.

Toți miniștri de interne ai statelor UE vor pune în dezbatere o abordare novatoare, cu aspecte concrete de dezvoltare a ecosistemului de securitate european, prin înființarea unui HUB al JAI, la Chișinău. Republica Moldova a propus, în urmă cu două luni, comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, înființarea HUB-ului de securitate al UE la Chișinău, pentru o mai bună protecție și reziliență a riscurilor și amenințărilor provocate de războiul din Ucraina, propunere acceptată de statele UE. Odată cu înființarea acestei structuri la Chișinău, Republica Moldova devine producător de securitate pentru spațiul european, formând împreună cu țările membre UE o centură de securitate fortificată la frontiera cu războiul.

Sub umbrela acestui HUB al UE de la Chișinău, se vor reuni reprezentanți ai tuturor agențiilor de aplicare a legii și din domeniul judiciar din Europa, reprezentanți ai statelor UE, din cadrul sistemelor de afaceri interne naționale, care alături de angajați ai sistemului afacerilor interne al Republicii Moldova, vor creiona strategii de contracarare a traficului cu arme, droguri, obiecte de patrimoniu și artă, trafic de persoane, terorism și alte activități ale crimei organizate, care forțează granițele statelor aflate la frontieră cu războiul.

Prezența HUB-ului JAI la Chișinău va aduce mai multă stabilitate și siguranță la frontierele noastre și un climat social mai sigur. De asemenea, o astfel de structură în Republica Moldova ar permite instituțiilor noastre de aplicare a legii accesul la dotări performante, infrastructuri lărgite, accesul la informații și module de pregătire mai performante pentru angajați.

Ceremonia de start a HUB-ului poate fi privită accesând acest link, începând cu ora 12:45 (ora Moldovei): https://audiovisual.ec.europa.eu/en/

Intro: Odată cu lansarea HUB-ului în domeniul securității, în Republica Moldova au fost puse bazele unor politici europene, care vor ajuta instituțiile de forță de la Chișinău să facă față unor riscuri, precum criminalitatea organizată transfrontalieră și transnațională.

11 iulie, 2022

„HUB-ul va consolida acțiunea noastră operațională comună cu Moldova pentru a aborda provocările reprezentate de criminalitatea organizată, inclusiv traficul de arme de foc sau traficul de ființe umane. De asemenea, va ajuta Moldova să participe la instrumentele noastre UE și mecanismele privind securitatea internă.” a declarat Comisarul UE pentru afaceri interne, Ylva Johansson.

11 iulie, 2022

„Centrul de securitate al UE va servi drept poartă de acces pentru autoritățile moldovenești la mecanismele de cooperare și de securitate ale UE și este o dovadă a angajamentului nostru ferm față de un parteneriat tot mai strâns.” a punctat Vicepreședintele Comisiei Europene pentru promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas.

12 iulie, 2022

Președintele Maia Sandu a salutat semnarea Acordului de creare a unui Centru de securitate al UE la Chișinău, și a menționat că acesta va aduce mai multă stabilitate și securitate în țară și în regiune. „Este pentru prima dată când Uniunea Europeană deschide, în afara granițelor sale, un HUB de securitate pentru securitate internă și management al frontierelor – în Republica Moldova.

Contribuim, astfel, la consolidarea și la extinderea spațiului european de securitate, care de acum încolo va cuprinde și țara noastră”,  a mai declarat Președintele.

12 iulie, 2022

„Cert este că odată cu lansarea Hub-ului aici, la Chișinău, noi vom avea mai mulă tehnologie, acces mult mai calitativ la datele în regim real…Vom avea și un schimb de date mult mai intens și mai calitativ, vom avea acces la fonduri alocate pentru activitățile Hub-ului, or activitățile Hub-ului vor însemna o mai bună securitate pentru cetățenii noști și pentru spațiul european.” a spus Ministrul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Ana Revenco.

20 iulie, 2022

“Deschiderea la Chișinău a HUB-ului de securitate internă al Uniunii Europene reprezintă „o primă realizare” după obținerea de către Republica Moldova a statutului de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană. Asta înseamnă că vom avea acces la informație prețioasă, pentru a putea rezolva rapid și eficient problemele, fără a lăsa lucrurile să degradeze”, a apreciat președintele Parlamentului, Igor Grosu.

7 septembrie, 2022

„Securitatea nu este un concept abstract. Securitatea ține de niște provocări foarte concrete. În cadrul HUB-ului, accentul va fi pus pe provocări, dificultăți și probleme concrete.” a menționat  ambasadorul UE în Republica Moldova, E.S. Jānis Mažeiks.

7 septembrie, 2022

„Securitatea Republicii Moldova este și securitatea Uniunii Europene. Ideea acestui HUB este de a construi o platformă unde experții diferitor instituții de forță vor delega specialiști dedicați, care să vină în Republica Moldova și să interacționeze cu specialiștii de aici.” a punctat  Directorul General Adjunct, DG Home Oliver Onidi.

6 februarie, 2023

Prim-ministrul Republicii Moldova, Natalia Gavrilița a subliniat că HUB-ul de Securitate al UE  a obținut „succese pentru a opri traficul de arme și de persoane”.